Chemarea Nordului (33): Auschwitz

7 august

Aveam titlul însemnării pregătit dinainte – Auschwitz, “Să nu uiţi, Darie”.
După vizită am simţit însă că orice urmă de glumă sau “subtilitate” nu şi-ar avea rostul.

Da, cu toţii ştim povestea. Naziştii au omorât ~6 milioane de evrei şi alte naţionalităţi în lagărele de concentrare în timpul războiului. Problema e că nu putem gândi în cifre. Mai precis, nu putem simţi în cifre. Una e să citeşti cum oamenilor li s-au confiscat bunurile şi alta e să le vezi genţile grămadă cu numele scris pe ele, de atunci, papucii, hainele, jucăriile copiilor, ochelarii, o grămadă mare de ochelari rotunzi, ca cei din pozele vechi, părul, păr uman tăiat de la victime, cu tonele.

Nici pozele sau filmele nu au cum să te facă să înţelegi, să “internalizezi” ce a fost. Muzeele, cum e cel din Berlin, îţi dau o idee, dar nimic, nimic nu se compară cu a fi acolo, la faţa locului.

Mă consideram un om cu oarecare imaginaţie. Acesta a fost primul loc unde imaginaţia mi-a fost depăşită.

Recomand tuturor o vizită la Auschwitz-Birkenau (Birkenau e aproape, face parte din acelaşi complex). Prioritate, celor care au orice crâmpei, cât de mic, de sentiment rasist. Care s-au gândit, măcar o dată, că “poate ar fi bine ca ţiganii să fie duşi undeva, în deşert”, ca un oarecare ministru (!!! ăla precis n-a fost aici). Sau, mai rău, celor care se gândesc “păcat că n-a rezistat mai mult Antonescu, ne scăpa de ţigani.” Am auzit fraza asta de multe ori. Îi invit pe toţi la Auschwitz şi Birkenau (Oświęcim şi Brzezinka în poloneză), să vadă ce înseamnă asta de fapt. Ce înseamnă asta pentru oameni “ca mine şi ca tine”. Dimensiunea individuală, destinul persoanelor cu nume şi poze, pe care poţi să-l vizualizezi, cu care poţi să te identifici – asta produce o impresie infinit mai puternică decât orice cifră, orice statistică.

O cifră, totuşi, pentru context – ni s-a spus de exemplu că oamenii rezistau în medie 2-3 luni la Auschwitz. Am întrebat ghida la sfârşit, “cât rezistă un ghid la Auschwitz?”. N-a reacţionat. “Nu devine deprimant?”, întreb. Zice – “ba da, dar pentru noi e important. Majoritatea ghizilor de aici au avut familii în lagărele de concentrare. Străbunica mea a murit la Ravensburg, iar bunica mea a supravieţuit la Bergen-Belsen. Locuiesc şi azi cu ea, are nouăzeci şi ceva de ani.”

Întrebarea mea nu a fost cu conţinut de glumă – chiar mă gândisem că n-aş putea face jobul ăsta pe termen lung, poate există o “rotaţie a ghizilor”. Chiar şi aşa m-am simţit prost.

La Auschwitz nu se fac glume, nu se râde. Şi nu că “nu e voie” sau “nu se cade”, dar nu-ţi vine.

Am întrebat-o dacă a supravieţuit cineva de la început până la sfârşit. Da, de exemplu tatăl unuia dintre ghizi.

N-o să descriu aici ce am văzut, nu cifre şi statistici. Pentru cei interesaţi, sunt surse destule, de exemplu aici sau aici.

Azi, Europa e mică (încă, până nu dau low-cost-urile faliment), Cracovia are aeroport low-cost şi lângă oraş, şi la Katowice. Recomand călduros vizitarea oraşului, e deosebit, şi cuplaţi şi o excursie la Auschwitz. Se zice “vedi Napoli, e poi muori.” Eu aş adăuga “vedi Auschwitz, e poi vivi.”

P.S. După părerea mea, o problemă aproape la fel de mare cu Auschwitz e că nu numai că s-a întâmplat, dar că se mai întâmplă şi astăzi.

P.S. Putem discuta despre rasism vs. prejudecată. De exemplu, chiar acum cânt scriu snt la o terasă în piaţa mare din Cracovia. A apărut o trupă de (probabil) ţigani, care cântă la acordeoane şi zongoră. Unul din ei umblă printre mese să strângă dările. Instinctiv mi-am tras scaunul cu rucsacul mai aproape. E ăsta rasism? Prejudecată e sigur. Unde e diferenţa atunci? Cred că diferenţa e în faptul că eu îmi doresc condamnarea unui om doar dacă încalcă legea, şi în nici un caz doar pentru că e mai tuciuriu şi cântă la acordeon lângă terasa asta.

6 gânduri despre “Chemarea Nordului (33): Auschwitz

  1. diferenta dintre prejudecata ta si rasism e diferenta intre precautie (iti aduci aminte cand ti-au furat banii (si nu erau putini) in 123, poate) si faptul ca nu te apuci sa bati pe nimeni pe strada din acest motiv.

    cat despre discutia cu evreii si cu auschwitz …e asa de luuuuunga ( de ajunge si prin Ruwanda, Darfur si alte colturi) incat trebe sa ne punem de un ceai cu marzipan si sa ascultam „praise the lord and pass the ammunition” inainte…

    Apreciază

  2. „Instinctiv mi-am tras scaunul cu rucsacul mai aproape. E ăsta rasism? Prejudecată e sigur. Unde e diferenţa atunci?”

    nu tata, ai actionat CORECT! ai prevenit, pentru ca asta e profilul lui teoretic, virtual. ai fi mai ipocrit daca ai sustine ca te-ai relaxat pe scaun, calm si ti-ai aprins un tzigar… come on! confortul tau psihic primeaza, chiar daca pe fond nu ai nimic cu „un tuciuriu care canta la acordeon”.

    despre Auschwitz nu spun nimic, pentru ca nu am fost acolo. e suficient daca in numele „puritatii etnice” a murit un om, nu 6 milioane. asta a propos si de rasism… faptul ca un tigan (nu sunt ipocrit sa ii spun rrom) canta la acordeon, e un element pitoresc. faptul ca multi semeni de-ai lui si hoti, e un fapt! deci: nu esti rasist! da, ai prejudecati! dar atunci cum judeci un om care se scoala dimineata si asculta Metallica? looser? betiv? nespalat? satanist? ca eu asta fac: ascult metallica in masina si la birou! all day long! :)

    Apreciază

  3. nu esti ipocrit daca-i spui rrom. ei insisi se numesc roma – sao roma daie daie sao roma odaie, sau asa ceva (bregovic, erdelezi : ).

    nici eu nu cred ca-s rasist :), din motivele expuse in ultima fraza, care concorda cu ce ziceti si voi.

    despre metallica – nu m-am gandit pana acum sa cataloghez un om care „asculta metallica”, poate pentru ca nu-i asociez pe alde hetfield cu nici un fel de prejudecata – si asa avem destule. da’ daca vrei, ma apuc :D

    Apreciază

  4. „vedi Auschwitz, e poi vivi”

    I will always remember that. And hats off, my friend, for coining that.

    I am very tempted to say things bubbling in my head, but I think I want to do some research and visit Auschwitz and then maybe I’ll write about that. In the meantime, I must say I really like the 1st and the 3rd barbed wire pictures. And the last one of the gate better than the first one (by bias in favor of horizontal shots).

    „Instinctiv mi-am tras scaunul cu rucsacul mai aproape. E ăsta rasism? Prejudecată e sigur. Unde e diferenţa atunci?”

    You raise a very interesting question. I think the movie Crash also dealt with some similar issues.

    Is there a difference between racism and prejudice? Only that prejudice is more generic – you can be prejudiced based on age, sex, color, religion….. if you have prejudices based on race, you are a racist, same as you are a sexist if you have prejudices based on gender.

    Is being a racist necessarily a bad thing? That’s the tricky question!

    After all, if you are extra careful while driving when a female driver is overtaking you, you are being sexist (giving in to the female driver stereotype) but that’s not harming anyone, is it? Similarly, if you were extra careful with your rucksack around gypsies, that was prudent, even if racist. And what would you have done, had you tried to appear unbiased and not paid extra attention and your rucksack were stolen? What would your thoughts have been then?

    I think most, if not all, of us have our thoughts informed by some stereotypes or the other. And while, as you said, one should judge individuals based on their own actions, one must consider the fact that there is a reason that stereotypes are what they are.

    Once I read this somewhere – „Your rights end where my nose begins”, and I think that may be a good guiding principle. As long as our biases aren’t affecting others, it’s probably ok. I guess it is.

    But I so completely agree on your point about judging individuals for what they personally are and do, rather than which group they belong to, how they dress or what they think.

    Once again, I applaud you. Not many people, not many young people at any rate, have the capacity for deep introspection and self-examination.

    Thanks for bringing this up. You have inspired me. I think I will write about this. Soon!

    Apreciază

  5. Grea intrebare ai pus. As zice ca cine actioneaza manat de prejudecati, da dovada macar de un strop de rasism. Daca ti-e teama de hoti, bagajele ar trebui sa fie intotdeauna aproape. Un gest mecanic de protectie la vederea unui om, poate jigni. Probabil stii si tu cat de tare ustura banuiala din privirea unui strain ce descopera ca esti roman.

    Si ca sa nu se interpreteze gresit ce-am zis, pe mine ma vad rasista. :( Tot tiganii. Dar lucrez la eliminarea prejudecatilor.

    Apreciază

  6. an old dilivala philosopher some of us know personally used to say something like „people have the permanent tendency to simplify their universe. so that they don’t go nuts weighing every information about everything.”

    stereotyping is in our nature. and, when we stereotype about race-related issues, we are racist.

    pin is right, had i been worried about thiefs, i should have guarded my rucksack ALL the time, not extra when seeing the gypsy. my reaction was racist/discriminatory.

    will i lose sleep over that?

    not too much, thanks to maverick. since my prejudice didnt affect anyone, it should be ok. not ideal, but ok.

    nevertheless, as pin said, if the gypsy saw my reaction, it probably hurt his feelings. for that i feel bad. and think this is a good barometer for these things.

    i like this conversation a lot. thank you all.

    Apreciază

Comentezi?