15 octombrie 2010
Am stat puţin în Bucureşti, în ton cu toată excursia balcanică. Am fost curios, întorcându-mă încărcat de impresii, cu ce ochi voi privi Bucureştii în context balcanic.
Povestea în imagini începe cu o ciorbă de fasole cu mămăligă şi ceapă, foarte bune,
şi continuă cu nişte fire,
simbol al… dezvoltării, într-un mod cumva pervertit.
Primul semn urban cu adevărat bun e panoul turistic. Chiar dacă geamul e spart (oare… de ce?!), e primul de acest gen pe care-l văd în Bucureşti şi mă bucur.
Panoul e chiar în Piaţa Victoriei,
de acolo până la gară mai e un pic. Dacă mi-ar fi spus cineva acum 10 ani că Gara de Nord ar putea arăta aşa,
n-aş fi crezut. Bine, 10 ani e cam mult, dar… mai bine mai târziu decât niciodată. La fel şi cu pistele de biciclete dintr-un cartier „normal” – acum 5 ani n-aş fi crezut. Dar mă bucur. Chiar dacă nu prea mai rămâne loc pentru pietoni :), e un început.
S-a lăsat prima seară, şi ce am văzut? Stradă frumos curbată cu clădiri frumoase şi terase,
un moment de linişte,
o asociere de stiluri arhitectonice controversată, dar pe care o fotografiez de câte ori am ocazia,
un alt moment de linişte la probabil cea mai fermecătoare biserică din Bucureşti,
o stradă,
viaţă de noapte,
nişte feţe
într-un loc mustind de talent,
zonă veche cu terase – ÎN SFÂRŞIT! – comparabilă cu alte oraşe mai mult sau mai puţin recent vizitate,
excelentele ruine de la BNR – inspirată punere în scenă, vrem mai multe aşa,
şi la întoarcere o staţie de metrou
curată.
A doua zi, vremea nu prea ţine cu noi, dar măcar nu plouă,
şi apucăm să vedem corespondentul străzii Skadarska din Belgrad – din păcate Lipscaniul arată (încă) mult mai jalnic.
De ce, când se poate şi aşa?
(îmi place mult această curte, descoperită cu A. şi I. mai demult.)
Zona BNR e remarcabilă şi ziua,
ca şi străzile vechi care au fost deja un pic renovate. Aşa mai da!
Imagini plăcut colorate găseşti însă şi „după blocurile gri”, totul e ca oamenii să ţină (cât de cât) curat.
Despre partea modernă, uite aşa ceva n-am văzut în această excursie până acum.
Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie îmi place,
e pe alocuri chiar spectaculos
şi „la nivel occidental”.
Ca şi staţia de metrou,
ca şi metrourile noi.
Ca şi sălile de teatru mai importante,
unde a fost o plăcere să calc, după mult timp.
Una peste alta, rămân la părerea că „Bucureşti, oraşul prăbuşirilor” are farmecul lui. Nu-l mai huliţi străinilor. Nu trebuie nici să-l ridicaţi în slăvi dacă nu simţiţi, dar lăsaţi-i măcar să-l descopere.
La „proaspetele” ruine BNR nu ar strica un panou cu niscai infos. Poate e intentionat asa. E nostim sa auzi tot felul de presupuneri si „legende ubane” ad-hoc cum ca ar fi intrarea spre seiful BNR-ului etc…:)).
ApreciazăApreciază
Cine huleste Bucurestiul nu a avut timp sa-l cunoasca in intregime. Are dezavantajele unui oras mare, dar sint niste locuri in orasul asta splendide!
ApreciazăApreciază
Cand mai vin „pe la capitala”, merg si eu sa vad ruinele de la BNR. Imi place ce s-a facut acolo si nu stiam. Poate s-o fi mediatizat la TV dar eu nu am vazut. Prin curtea care iti place tie, umblam prin anii ’80 cand veneam in Bucuresti, dupa chestii „de fond plastic”…
In alta ordine de idei, nu cu arhitectura, veche sau noua, sta prost Bucurestiul, ci cu civilizatia citadina…si aia se schimba greu, din pacate.
ApreciazăApreciază
incerc sa-i inteleg pe nemultumiti, poate e mai greu, in stres, sa vezi jumatatile pline de pahar. probabil tine si de temperament, de energie, balante hormonale, unde gamma de la greer, nu stiu. poate e pur si simplu mai usor sa critici, ca sa te simti tu mai bine cu o doza de endorfine injectata pe nesimtite de computeru’ central din cap. şi ţinta cea mai mare e ţinta cea mai uşoară.
dar… a intelege nu e echivalent cu a aproba. mai sunt speranţe. de genul acesta, individual, sau acesta, colectiv. si mai sunt.
ApreciazăApreciază
Mersi frumos pentru mentionarea link-ului:) Crede-ma ca si eu injur ca un birjar cateodata Bucurestiul, dar foarte repede dupa realizez ca e din cauza mea si nu a lui. Plus ca cei care vad numai locuri nasoale sunt aia care stiu doar mall-ul din Vitan , shaorma din Dristor si Carrfeour-ul din Grozavesti.
ApreciazăApreciază