Bay of Islands

Deși climatul e cu totul altul, urcarea pe vapor îmi trezește un puternic sentiment antarctic. Poate și pentru că e din nou o croazieră unde sper să întâlnesc animale marine dragi.

Prima oprire e la un loc unde știu ei, marinarii, că-și fac veacul delfini. Mi-ar fi plăcut o excursie care să aibă înotatul cu delfini în pachet, dar n-a fost să fie, prea din scurt am rezervat, prea scurt timpul alocat. Avem însă ocazia să privim cum de pe altă barcă se lansează în apă snorkelitori entuziaști și înghesuiți, căutând apropierea flipperilor, căci da, își fac apariția prompt:

DSC_7453.JPG

Nu e ăsta chiar Flipper? Seamănă, oricum.

NMS_7454.JPG

Nu ne dăm prea bine seama de la depărtare dacă oamenii au ajuns până la urmă lângă delfini,

P1040742.JPG

dar se pare că unii au reușit cât de cât.

NMS_7461.JPG

Flipperii nu par însă foarte interesați de oameni, mai mult vin înspre vaporul nostru, dând prilej pentru această poză fix în timp ce respira:

NMS_7460.JPG

Stăm o vreme cu ei, după care purcedem mai departe spre mări albastre. Mă întreb cine locuiește în acea vilă.

DSC_7466.JPG

Îngrijitorul farului?

P1040752.JPG

N-apuc să mă întreb prea multe, cînd izbucnește din nou agitația la noi pe punte.

P1040753.JPG

Orcas! Orci, și nu monștrii din Stăpânul Inelelor (câtă nedreptate în denumire, domnule Tolkien!) ci mamiferele marine de o infinită grație și tulburătoare forță, care pe vremuri de Free Willy erau animalele mele preferate. Le văd acum pentru prima dată în libertate (dacă stau să mă gândesc, pentru prima dată!). E o familie de 3, nu le vedem prea bine din cauza agitaților de pe punte, dar reușesc un cadru întru amintire.

DSC_7468.JPG

Orcile nu au chef de interacțiune, probabil sunt cu copiii în parc și nu vorbesc cu străinii, așa că mergem mai departe, spre stânca găurită. Punctul cel mai îndepărtat al peninsulei și al călătoriei noastre este dincolo de Capul Brett, simpatica insulă cacofonică Motukokako,

DSC_1529.JPG

care e găurită de celebra Gaură din Stâncă.

DSC_7475.JPG

Pe vreme bună, vapoarele pot chiar trece prin Hole in a Rock, spre bucuria turiștilor gălăgioși. Azi nu e foarte cald, dar marea e destul de liniștită, ne apropiem…

P1040766.JPG

ne apropiem…

P1040767.JPG

și treceeem! Am trecut.

P1040771.JPG

Bucuroși de aventură, aruncăm o privire în largul Oceanului Pacific,

DSC_7478.JPG

dar ne întoarcem pe lângă cunoscuta Vilă cu Far

DSC_7479.JPG

spre interiorul Golfului Cu Insule,

NMS_1544.JPG

maluri turcoaz

NMS_1546.JPG

și copaci singuratici.

NMS_7490.JPG

Nu știu dacă nu cumva chiar asta este Urupukapuka, dintre cele mai mari din arhipelag, unde se împart din nou turiștii, unii merg la camping aici, eu, L. și cu alții purcedem înapoi în mare viteză spre Auckland.

NMS_1550.JPG

Stabilim cu L. să ne vedem la cină, la restaurantul japonez nu departe de hostelul meu (al lui L. e semnificativ mai ieftin, aflu, de reținut pentru data viitoare). Sushi-ul nu e cine știe ce, nici servirea, surprinzător – noroc cu compania. Face să închidem seara într-un mod plăcut tot în zona Te Wero, la un pahar de vin și-o vorbă. Și-o poză, desigur.

P1040780.JPG

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s