Vals – filmul zilei 2
Cu drumeția de pe valea Rinului Valsian (cred), și calificarea la baraj.
Cu drumeția de pe valea Rinului Valsian (cred), și calificarea la baraj.
De ziua națională, în inima (sau fundul) Elveției. La mulți, ani, 1291!
Pe lângă apa minerală Valser, Vals e cunoscut și pentru băile termale. Inițial aveam de gând să trag o baie, dar parcă n-am dispoziție, mai bine o iau încet înapoi, căci drumul e lung și n-am chef să ajung târziu. O vizită de inspecție însă tot se cuvine, să văd măcar pe dinafară ce-am pierdut.…
Întoarcerea pe drumul din vale e mai puțin solicitantă, dar oferă peisaje frumoase și ea. Ajung destul de repede la marginea satului, unde adăstez întru niște poze. Întrebarea e – încotro? E abia 6, soarele încă e la datorie, parcă aș profita și aș da o fugă până la lac. Era un autobuz de poștă…
Plouă. Ceeee bine. Drumeție la munte, pe ploaie, cine-și poate dori mai mult? Să plec, să nu plec? Să plec. Dar înainte de asta – trebuie umplut sacul cu provizii, nu mai am de gând să ajung fără posibilități de hidratare pe munte, și doar’ n-o să mă adap cu ploaie. Magazinul e tocmai în…
„Ce vrei să bei?” „Apă.” Suntem la aeroport. Iau o apă, zic – „uite, apa asta e din fundul bârgăului, o regiune în Graubünden, foarte frumoasă – Vals, îi zice.” „Ai fost?” „Nu.” Hhmmm… sinapsele păcănesc sacadat. E vineri, ziua națională, pe la prânz. După ce trece C. de controale, am două zile și jumătate.…