Vals

„Ce vrei să bei?”
„Apă.”
Suntem la aeroport. Iau o apă, zic – „uite, apa asta e din fundul bârgăului, o regiune în Graubünden, foarte frumoasă – Vals, îi zice.”
„Ai fost?”
„Nu.”
Hhmmm… sinapsele păcănesc sacadat. E vineri, ziua națională, pe la prânz. După ce trece C. de controale, am două zile și jumătate. Ia să vedem, cât fac pân’ la Vals? Vreo 3 ore. Asta e, 3 ore. Până ajung acasă am și rezervat hotel prin booking.com, și bilet de tren prin appul căilor ferate. Bagajul e rapid făcut, ura și la gară.

M-am abținut să fac poze din tren, în primul rând pentru că am dormit, în al doilea rând pentru că nu ies. Nu m-am putut abține de tot, evident, pentru că peisajul se spectaculoziza constant.

DSC_0574.JPG

Când am schimbat trenul pe autobuz, am simțit înviorarea lingvistică – ah, reto-romana, ce limbă fistichie.

DSC_0954.JPG

Ajung la Vals, observ pe harta telefonului că hotelul e undeva la margine (ieftin, deh), așa că mă dau jos la prima stație, înainte de centru, lângă fabrica de îmbuteliere a apei.

20140801_181927.JPG

Dar centrul nu pare departe.

DSC_0585.JPG

Las bagajul și pornesc spre sat. E sărbătoare oficială, dar asta nu împiedică oamenii să iasă la câmp – auzisem o conversație că vara a fost atât de rece și ploioasă, că țăranii folosesc orice minut fără ploaie pentru a strânge fânul.

NMS_0955.JPG

Drumul e destul de pustiu,

DSC_0588.JPG

20140801_182301.JPG

20140801_185254_Richtone(HDR).JPG

și în curând aflu de ce: peste podul un pic ciudat de piatră se întrevede piața satului,

DSC_0594.JPG

plină.

NMS_0611.JPG

Cred că 90% din locuitori sunt aici, plus turiști ce-or fi.
Aud un sunet foarte plăcut și puternic – buciume!

NMS_0965.JPG

DSC_0959.JPG

Buciumașii satului sunt la datorie.

DSC_0958.JPG

NMS_0964.JPG

DSC_0597.JPG

Ca și hotelierii și restaurantele din oraș, cu oferte care de care mai fierbinți.

NMS_0614.JPG

NMS_0970.JPG

Aleg coada la Spätzli cu brânză și salam local-

NMS_0624.JPG

nu sunt neapărat fan spätzli, dar am un presentiment. Într-adevăr, nu numai că sunt cei mai buni mâncați vreodată, intră direct în topul mâncărurilor simple și delicioase.

DSC_0629.JPG

Mi-e și foame, e drept, dar după ce mi-o ostoiesc, mai dau o tură de piață,

DSC_0619.JPG

și tot la ei mă întorc, pentru încă o porție, mai mică.

DSC_0645.JPG

Abia când văd fanfara îmi dau seama – ăsta nu e doar un „târg de ziua națională”, e festivitate în toată regula.

NMS_1011.JPG

NMS_0654.JPG

Abia atunci observ scena, și în curând și invitatul serii – o figură cunoscută!

DSC_0981.JPG

Cine îl recunoaște înainte de a citi mai departe are 10 puncte.

DSC_0979.JPG

Concomitent aud și doi oameni vorbind, ceva de fotbal – probabil dacă nu l-ași fi văzut n-aș fi auzit nici conversația. Urs Meier, fostul „mare” arbitru elvețian, mult hulit de noi, pentru penaltyul ultraclar neacordat și prelungirile exagerate de la înnebunitorul meci Danemarca-România 2-2, cu gol danez în minutul 95, după un corner bătut repede de Dorinel Munteanu… cum râmân unele amintiri blocate în neocortex, sau unde or rămâne ele blocate.

Se aprind luminile,

DSC_0659.JPG

se lasă seara,

DSC_0665.JPG

vine Ora Albastră,

DSC_0679.JPG

nouă, adică,

NMS_1015.JPG

trag clopotele, Mitică, vreun sfert de oră, după care își intră în rol numitul U.M.

NMS_1037.JPG

În timp ce vorbește, energetic și cu poante, cum nu-l știm de pe teren, mă apropii de masă, iau o roșie fleoșcăită rămasă de la un mesean, un pahar de plastic pe jumătate plin cu cola, bag roșia înăuntru pentru greutate, mă apropii puțin din lateral de scenă, și brusc i-o arunc în față, cu un strigăt: „huoooo, mafiaaa! Asta e pentru Danemarca-România, 2003, nesimțitule!”

DSC_1031.JPG

Trec câteva secunde bune de încremenire până sare polițistul satului, alb ca varul, și mă prinde de braț. Puteam să fug… dar unde să fug? Acum mi-e un pic rușine, o senzație de căldură după ce tocmai m-am răcorit. Probabil roșesc.

„FIUUUU! Când ai fluierul, tu ești șeful, și trebuie să iei decizii în fracțiuni de secundă. Orice decizie, chiar și una greșită, e mai bună decât nici o decizie.”
Fluierul arbitrului (chiar a fluierat) m-a trezit din reverie. Mă bucur că am decis să NU arunc roșia și paharul, și că a fost doar un vis cu ochii deschiși.

Omul nu vorbește rău, un pic exaltat după gustul meu, cu poante cam artificiale și fir roșu dezlânat, dar – are „prezență”. A scris o carte, din câte bănuiesc ceva de genul auto-motivare și leadership… mda. Cred că e un pic dus cu pluta, dar – noi să fim sănătoși.

Mă trezesc aplaudând ponderat când termină, fără a ști că programul interesant abia urmează: un recital al fanfarei,

DSC_1050.JPG

NMS_0696.JPG

o defilare a copiilor cu lampioane

NMS_0708.JPG

și, momentul culminant, aprinderea făcliilor pe muntele de deasupra satului.

DSC_1071.JPG

În drum spre casă trec pe lângă artificii de tip „vulcan”

NMS_1064.JPG

La munți ani, Elveția!

NMS_1079.JPG

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s