Sunt plin de bagaje, dar tot mă opresc să fac o poză

panoramică

malului ”șic” al Stockholmului.

După care mă îndrept târâș-grăpiș (trebuie să-mi repar roata de la valijoară, face un zgomot asurzitor de tren stricat) spre hostelul unde voi înnopta ”pe cont propriu”. Aruncând o privire peste drum la palatul regal, ce să vezi, schimbare de gardă, în ritm cu populația.

Uite un regim sincronizat cu supușii.

Ajung la hostel, camera nu e gata până la ora 13 – nu contează, las bagajul și o iau la picior înarmat doar cu camerele foto, fără gând de a mă întoarce până pe seară. Hostelul Best Hostel Old Town e la marginea orașului vechi, cum te dai după colț, cum exclami – ah, Gamla Stan!

Am uitat ce fromos e aici, mai ales pentru un fan al peisajelor stradale.

Greu rezist (adică, nu rezist) să fac poze la tot pasul, atât străzilor sau piețelor cunoscute

cu de-acum celebrele

clădiri colorate

cu pătrățele

dar mai ales colțurilor mai puțin vânate turistic, care însă mie de obicei îmi plac mai mult cum ies,

străduțelor laterale înguste și înalte

unde lumina dimineții cade pieziș

iar restaurangele abia trezite te îndeamnă se creep in.

Ceea ce am și făcut, pentru un mic dejun tip plăcintă cu somon.

Energizat, mi-am văzut de drum, prin poarta principală

neabătut pe strada de cumpărături turistice, care pe mine nu mă impresionează deloc,

la gară – azi mergem în excursiune.