Ajungem la hotelul „Lebăda Albă” din Guangzhou (rezervat de A.), e deja după-masă-spre seară. Nu pierdem timpul prea mult şi ieşim afară, unde soarele se pregăteşte de culcare peste Râul Perlei. Ce frumos sună, „Râul Perlei”, dar noi nu prea avem chef de asemenea dulcegării după păţania de mai devreme. Luăm un taxiu să ne…
„De ce mi-ai pus sticlele astea de suc în rucsac?” mă întreabă A. şi îmi arată un bax de 6 sticle de suc într-o pungă neagră. Ne trezisem cu puţin timp în urmă, tocmai ce am ajuns la Guangzhou şi am coborât din autocar, ne aranjăm bagajele. Mă uit la A. cu o privire probabil…
1 martie 2011. De Mărţişor. Ne trezim cât putem de devreme, adică pe la 10, şi constatăm că nu e nici un tigru în baie, nici vreun panda sau alte animale. Asta e bine. S. a plecat deja înapoi la Hong Kong, mirele trebuie să prindă un avion spre locul nunţii, vremea nu e foarte…
Când jucam „Macao” pe vremuri (jocul de cărţi la care trebuie să scapi de toate cărţile, la ultima zici „Macao”, dacă uiţi iei tot pachetul de jos), nu ştiam că la Macao „de-adevăratelea” se joacă într-o veselie, cărţi şi nu numai – şi ruletă, şi „butoane”. Am întâlnit din nou acea atmosferă ciudat festiv-deprimantă din…
Am hotărât să începem seara petrecerii burlacilor cu o tură la cazino – evident. Avem scop clar, să jucăm vreo 20-30 de euro fiecare, de la care ne luăm rămas-bun în prealabil – când i-am pierdut, ne oprim. Pentru asta însă trebuie să cobor să scot nişte bani de la bancomat – zis şi făcut,…
28 februarie 2011 „Cum vreţi să mergem, cu feribotul sau cu elicopterul?”, întreabă S. „Cât e elicopterul?” „300 de euro” Împărţit la 4, ar fi o treabă! Până la urmă mergem însă cu feribotul, pentru că S. află că e 300 de euro de persoană, faţă de 13 euro feribotul. Important e că ne-am adunat…
Ies din staţia de metrou Mong Kok şi intru într-o baie de senzaţii – sunet, lumină şi culoare. Am sentimentul că abia acum am ajuns în Asia. În Asia de tip furnicar luminos, cum mi-o aduceam aminte din Japonia. Ia să dau o tură pe la magazinele astea să văd cum stă treaba cu preţurile…
27 februarie 2011 Bacul care face legătura între Hong Kong Island şi Kowloon se numeşte Star Ferry, funcţionează din 1880 şi trebuie încercat pentru privelişte. Merită şi o privire înapoi – chiar dacă vremea nu ţine neapărat cu călătorul, priveliştea celei mai lungi linii de zgârie-nori, chiar parţială, e memorabilă. De la Tsim Sha Tsui…
Cum am ieşit prima dată din metrou m-a lovit un miros destul de clar de… smog, gaze de eşapament amestecate cu alte chestii destul de înţepătoare pe gât. Nu e foarte plăcut, cred că nu mi-ar plăcea să trăiesc aici à la longue. Deşi, mă rog, omul se obişnuieşte cu orice, deja azi nu-l mai…
Odată sindromul King Kong Hong satisfăcut, următoarea ţintă e o poză la faleza cu zgârienori. Microbuzul mă lasă la gară – e bine, iau metroul să trec strâmtoarea, spre staţia cu nume nostim, Tsim Sha Tsui. Ies de la metrou şi urmez semnele spre port – după primul colţ dau peste o clădire spectaculoasă, în…
26 februarie 2011 Din cele 12 ore de zbor am dormit vreo 10, cele din mijloc dintre cină şi mic dejun. După cele 3 ore de somn din noaptea precedentă nici n-a fost greu. Încă buimac la coborârea din avion m-am dus la toaletă – greşeală, deoarece astfel locuitorii câtorva avioane au avut timp să…
4 octombrie 2010 „Tirana… when you go out on the streets, it feels like a city”, l-am auzit spunând pe un ataşat american în Macedonia. No kiddin’, am gândit, adică cum „se simte ca un oraş”? E totuşi capitală, se aştepta să fie vreun sat? Bine, cred că doar exprimarea a fost nefericită, omul probabil…
Dacă tot am ajuns în oraş, am testat şi niscai funcţii ale camerei. În timp mi-am dat seama că de fapt nici n-am prea luat oraşul la pozat mărunt, pe jos, în amănunt.
Cum petrecem ziua dinainte de eveniment, sus pe deal să vedem panorama cu lacul, sau la Lucerna? Hai la Lucerna. Dopul de pe autostradă ne-a neliniştit puţin, am ieşit cu prima ocazie luând-o prin oraş, şi cu un oftat de uşurare am văzut că am reuşit, cu o întârziere de vreo oră, să ieşim în…
Gîciţi locurile: 1) 2) 3)
Gîciţi locul.
Cum se numeşte?
sunt 3: asta şi asta: Că am stat doar 6 ore, n-am văzut decât aeroportul şi oraşul din taxi, în care observ că mi se întoarce stomacul pe dos în ultima vreme. Rămân aşadar cu cele 4 impresii.
Cu navomodelele şi motocrosele întâlnite pe drum, ţinta iniţială a excursiei a ajuns să fie cel mai puţin spectaculos eveniment al zilei. Castelul Hallwyl e un „castel de apă”, dar nu e situat pe lacul cu acelaşi nume, cum mă aşteptam, apa fiind doar cea din şanţ, destul de murdară pe la colţuri, ceea ce…
explorish.ro 