Ridicându-mă azi-dimineaţă din pat un pic mai devreme decât de obicei (adică la doar 15 min după ce a sunat ceasul prima dată) şi uitându-mă la haosul absolut halucinant din jur, am simţit un impuls puternic şi spontan de a face ordine repede-repede înainte să plec de acasă, şi mi-am adus aminte de fata din…
Prin asta am ajuns la asta. Habar n-aveam, acum am văzut. Încă n-am citit, dar snt curios.
Vorbeam într-o însemnare precedentă despre cum unii nu ne vor. Iată că am primit de la Maverick un material care ne arată cum nici noi nu-i vrem pe unii. Linkul e aici. Pentru cei care mai puţin servesc engleză, l-am trecut prin malaxorul google translator, retuşat un pic, şi au ieşit aceste: –––––––––– Românii au…
Că TOATE mesajele primite pe email care te anunţă că ai câştigat nuştiuce loterie sunt încercări de a te face să îi contactezi şi astfel a) să confirmi că adresa ta de email există într-adevăr (ei au generat-o la întâmplare cu un soft sau au cules-o cine ştie de pe unde şi au trimis mesajul…
Avea dreptate takeda, e prea complicat. Exerciţiul administrativ de a despărţi însemnările în mai multe bloguri a fost interesant, cât a fost. Până la urmă, le-am integrat pe toate aici, sub formă de „căprării”, atât Coltul telespectatorului, cât şi Jurnalul Pălăriei Tricolore. Totul la un loc, mai uşor de administrat în lipsă de timp, mai…
Un articol pe care l-am găsit via tolo.ro, al lui Sorin Pâslaru (Ziarul Financiar) despre cum a evoluat „forţa de muncă managerială” în România ultimilor ani, evoluţie pe care am urmărit-o mai mult sau mai puţin „în direct”. Scurt, sintetic, interesant, articolul aici.
În Elveţia se va supune la vot extinderea dreptului de liberă circulaţie garantată de acordul cu UE şi asupra noilor ţări membre, ghici cine, Ro and Bul. Aşa au negociat jmekerii de elveţieni, să aibă dreptul de veto prin referendum, cum ar veni să nu intre automat în vigoare dacă o ţară intră în UE.…
Articolul de aici a fost primit de la A.N. Mulţumiri! Citiţi şi comentariile, merită. Bonus – dacă tot am ajuns acolo, am găsit şi articolul de aici. Şi el ne priveşte, într-un fel, nu e singurul de acest gen pe care l-am citit.
Auzisem de Bamberg, şi îl reţinusem pentru că… are nume nostim. Habar n-aveam cum arată, dar curiozitatea mi-a fost trezită de N., cică să-l văd neapărat dacă pot. Bineee… Jane m-a dus, ca de obicei, într-o parcare centrală, de unde am ieşit fix în faţa primăriei. Dar… mai bine să lăsăm imaginile să vorbească. Clic…
De data asta, am oprit la Leipzig. Jane m-a dus la o parcare chiar în centru, când am ieşit am dat ochii cu Thomaskirche adică fieful lui. Johann Sebastian Bach a fost aici cantor zeci de ani şi a cântat, foarte probabil, la orga asta. Apoi am făcut cale întoarsă şi am dat în piaţa…
În epilog la seria Chemării Nordului, se închide cercul cu Al Doilea Descălecat la Berlin. De data asta, şedere mai scurtă, axată mai mult pe muzee. Pentru că la Berlin sunt nişte muzee tari de tot, aflate pe “Museumsinsel”, Insula Muzeelor. Sunt vreo 4-5 importante, 2 la dreapta, şi 3 la stânga. Prima oprire, la…
Am stat doar o zi, practic, în Bucureşti, aşa că timp de pozat oraşul n-am avut. Dar, dacă tot am trecut pe lângă Ateneu, n-am putut să mă abţin. A propos de Ateneu, poveste de la K, via N. Aflaţi în vacanţă în Elveţia, au tras la hotel Ibis. Acolo aveau poze pe pereţi cu…
Festivalul “Pro Etnica” pe care l-am nimerit la Sighişoara e o treabă faină. Vin trupe artistice reprezentând puzderie de minorităţi din România şi se produc pe o scenă în Piaţa Cetăţii cu cântece, dansuri şi ce le mai vine. Nu e atât de multă lume cum am înţeles că a fost la festivalul medieval, ceea…
În contrapunct la capitala aglomerată, grăbită şi materialistă, o oază de frumuseţe şi culoare, cu aplecare cărturărească spre spirit şi istorie, fără a pierde însă din atmosfera şi energia unui “oraş important”. Asta e Cracovia pentru Polonia, asta e Braşovul pentru România. Am rămas foarte plăcut impresionat de Braşov. Că e frumos în Piaţa Sfatului,…
Mi-am dat seama că am stat aproape 4 ore în picioare abia la sfârşit – când să plec, mi-am simţit genunchii amorţiţi şi tălpile durând a protest. Au fost 4 ore intense şi relaxante în acelaşi timp – “efectul atletism”. Un bilet în picioare la reuniunea atletică Golden League – Weltklasse Zürich costă 35 de…
Orăşel pierdut în Podişul Transilvaniei, pe drumul dinspre Târgu Mureş spre Turda-Cluj, Luduşul e probabil în afara oricărui circuit turistic. Pentru români, d’apoi pentru străini. Puţini snt cei care-l reţin de la geografie – era în trecut o fabrică de anvelope şi una de lapte, şi… cam atât. Pentru cei legaţi afectiv de locurile acestea…
Despre Turda aveam şi mai puţine imagini în cap. Combinatul chimic, râul Arieş (Arieşul Turda, Cupa României ;), vechi oraş roman, şi… cam atât. După ce mi s-a amintit, într-adevăr erau şi nişte băi, ape termale, nămol, tratament. E singurul lucru care mai “merge” în Turda, cică s-au renovat “băile”. În rest, toată industria a…
Spre deosebire de Sighişoara, Târgu Mureş nu are, cel puţin în mintea mea, prea multe conotaţii “turistice”. Facultatea de medicină, multe blocuri, şi… cam atât îmi vine în minte, la prima strigare. Într-un popas de o oră nu prea ai ce să vezi. Totuşi, am trecut prin “centru”, care şi aici îşi concentrează atracţiile arhitectonice…
Această mini-serie s-a născut din întrebarea, pe cele meleaguri ale Nordului, “cum se compară chestiile astea cu ce avem noi acasă?”. Impresiile de acolo au fost că, arhitectonic, ca mărime, ca importanţă în istoria Europeană, NU SE COMPARĂ. Nimic din ce avem noi ca arhitectură urbană, de exemplu, nu se compară nici măcar cu oraşul…
În timp ce eu mă prăjeam în pantaloni scurţi pe Cercul Polar, prietenul Maverick îngheţa la Ecuator. E drept, la 5895m înălţime. Povestea escaladării lui Kilimanjaro, pe siteul lui.
explorish.ro 