Sportibus.ro încearcă să adune sub un acoperiş comun oameni care scriu fain despre sport. Începutul e încurajator – dacă aveţi chef şi interes, aruncaţi un ochi dând clic pe imaginea de mai jos: Dacă vreţi să scrieţi, sunteţi bineveniţi. Instrucţiuni sunt aici.
„Cu ce echipă ţii?” (măcar bine că nu m-a întrebat, ca restul de 90% din populaţie, dacă „snteţi şi voi la mondiale?”) „N-am o favorită… de obicei ţin cu echipele ‘mici’.” „Da, aşa credeam şi eu.” (mă-ntreb de ce credea aşa – chiar o să pun întrebarea, e interesant) „Iar dacă joacă frumos, cu atât…
Avem un concurs între colegi – fiecare şi-a ales 11 jucători participanţi la campionatul mondial, evoluţia lor fiind punctată după fiecare meci. Primesc puncte dacă bate echipa lor, mai multe dacă dau şi gol, li se scad dacă iau cartonaşe, etc. Sunt curios cât la sută din echipe îl au pe Messi :). Din cei…
„Grupa e mai grea decât pare”, zise W. gânditor. „Cu cine sunteţi, cu Ghana, Serbia, Australia. Da, va fi greu”, îi dau dreptate. „Chiar nu ştiu cine va ieşi pe locul 2.” „?!” „Adică, presupun că Germania se va impune, dar pentru locul doi va fi foarte complicat.” N-am mai zis nimic. W. e un…
Mai e o juma’ de oră. Pentru intrarea în atmosferă, vă propun acest articol, şi acest cântec: Să-nceapă sărbătoarea.
8 mai 2010 Ştafeta originală „SOLA” a fost organizată pentru prima dată de nişte studenţi suedezi în 1967. O cursă atletică între Göteborg şi Karlstad, pe distanţa a 257km, împărţită în 25 de părţi, 10 din care trebuiau alergate de femei. Întrecerea e pe echipe. De ce i-a zis „Sola”? Sola înseamnă soare, iar Karlstad…
Până la urmă am găsit şi locul cu Motocross, tot în Wohlen, dar pe partea cealaltă a dealului. Am lăsat caii de oţel în parcare lângă o căpiţă de unde se vedea un câmp transformat în parcare de maşini (nişte ţărani), şi am luat dealul la urcuş. Cu îngrijorare am observat că venea multă lume…
Timp frumos, decizie spontană: scot Black Mamba, ura şi la lacul Hallwyl. Auzisem că nu e prea departe, şi că e dotat cu castel. Pe drum (pe la a doua intersecţie) mă gândesc să le zic şi lui C&L, poate vor şi ei. L. zice – hai pe la noi, că vin şi eu. Zis…
Dacă mă gândesc bine, nu ţin minte decât un singur cadru, de la festivitatea de deschidere, când ieşeau nişte gnomi din zăpadă, spre bucuria unor femei şi copii cu steguleţe. Cu toate astea, Lillehammer mi-a rămas în minte ca cea mai frumoasă ediţie a jocurilor olimpice de iarnă. De atunci nu m-am mai prea uitat,…
Abia când am parcat în singura baltă mare din parcare m-am gândit la Murphy şi legea lui. Interesant că declicul nu s-a produs mai devreme, când aproape de graniţă mi-am dat seama că am uitat paşaportul acasă. „De ieşit se iese uşor, dar la intrarea înapoi mai controlează”, zice L. „Şi ce-ţi fac, nu te…
– Bună ziua, unde aveţi cearşafuri simple, albe, cele mai ieftine? – Aici. – A, nu din acestea cu elastic, din alea normale, banale, drepte. – A, din alea nu avem. Nu mai ţinem. – Şi unde pot găsi? – Doar în centru, în magazinele mari, poate mai au. Sau în centrele comerciale din afara…
Scrisoare pentru Dan Petrescu Dane, mai devreme sau mai târziu, în următoarele două săptămâni, gândul perfid se va strecura: “poate e mai bine să mergem în Europa League, e mai accesibilă, avem şanse mai mari la o performanţă de răsunet, faze superioare, poate chiar o finală, cine ştie.” Dane, după seria asta de meciuri în…
La începutul meciului Italia-Noua Zeelandă (rugby, desigur) de pe San Siro s-au cântat imnurile. Nici musca nu s-a auzit din tribunele populate de 80000 (optzeci de mii) de italieni în timpul imnului neozeelandez. De altfel, au afişat un banner care zicea „Welcome All Blacks”. A urmat (pe la minutul 3) corul celor 80000 de tenori…
Fără alte introduceri. Puneţi filmul pe tot ecranul, daţi „play”.
Ai zice că hormonul clocoteşte mai mult într-un adolescent de 16 ani decât în oameni în toată firea. 16 ani, vârsta rebeliunii, a nesupunerii, a nervilor. Am văzut o finală de campionat mondial de juniori „sub 17 ani” cu o tensiune imensă, cu faze litigioase, decizii arbitrale pe muchie de cuţit, totul într-un ritm infernal.…
Km 12.49 Iată finişul Schnuppermarathonului: la un sens giratoriu, dacă ocoleşti prin stânga termini, prin dreapta mergi mai departe. „Formal”, am ezitat până în ultima secundă. Realist, şansele să mă opresc erau mici. Dar am lăsat formularea deciziei finale pentru ultimii 10 metri: continuăm, şi scot arma secretă (genunchiera) din buzunar. Ce-o fi o fi,…
25 octombrie Ne-am trezit la 5, să prindem trenul. În emailul cu instrucţiuni se spunea să mergem cu transportul în comun, că nu sunt locuri de parcare. Bineee… dar de ce aţi pus startul la 9 dimineaţa?!? Înţeleg vara, când e foarte cald la amiază, dar în 25 octombrie? R. zice că a fost şi…
Ne-am dus sâmbătă să luăm numerele. Totul excelent organizat, cu semne la gară că unde să mergi, la hotel Schweizerhof la promenadă (pe care C. a surprins şi nişte animale sălbatice ieşite la produs… de poze) Ne-am dus la unul din multele ghişee, după ce în prealabil ne găsiserăm pe listele lungi de la intrare,…
Am considerat mereu că alergarea, alături de „mersul la sală”, e cel mai plictisitor sport. Nu puteam înţelege fenomenul „jogging”, să fuuugi aiurea prin parcuri, fără ţintă, fără scop, fugi ca prostu’, transpiri, oboseşti şi… atât. La fel cu „trasul de fiare”. Joacă, frate, ceva, un baschet, un fotbal, un tenis, un ping-pong, orice, să…
Că tot era vorba de meci, am trecut şi noi cu austriecii cam prin ce-au trecut francezii cu noi.
explorish.ro 