Nancy

AS Nancy Lorraine era tot ce ştiam despre oraşul Nancy, şi asta pentru că a antrenat Bölöni acolo. În rest, nimic. Sau să fi auzit şi aici de o catedrală? Cred că o confund. Oricum, am zis că dacă tot e în drum, să aruncăm o privire. Am parcat într-un parc, chiar lângă una din…

Metz

Chiar n-aveam idee cum poate fi la Metz. D. a zis că cică au o catedrală spectaculoasă, parcă auzisem vaaaaag de ceva de genu’ ăsta, aşa că hotărârea s-a cimentat: în drum spre casă, pauză la Metz. I-am zis lu’ Jane – „Jane, du-mă în parcarea de la Catedrală.” Zis şi făcut, iar când am…

Beaufort

Cum mergeam eu călăuzit de Jane pe cele mai lăturalnice coclauri luxemburgheze, habar n-aveam unde snt, am trecut la un moment dat brusc în Germania, am văzut semn de circulaţie cu cerc de stele şi „bundesrepublik”, apoi semnele de circulaţie au redevenit galbene, deci presuspuneam că snt iar în Luxemburg, văd un semn maro la…

Saşii din Vianden

Dacă nu-mi spunea D., nu mergeam la Vianden. Am şi avut un moment de lene dimineaţa – ceee să mă mai duc, e la 1 oră şi-un sfert de mers, tocmai în nordul luxemburgului, în direcţia opusă faţă de casă. Dar cum la 10 era check-out la hostel, şi cum m-am trezit la timp de…

Schengen

Mi s-a părut nostim să dorm în Schengen, „în inima Europii”. Am înţeles şi de ce au ales locul pentru semnarea tratatului – e fix la graniţa dintre Luxemburg, Germania şi Franţa. De fapt, hostelul e în Remerschen, un cătun care aparţine de Schengen; atât de mic încât nici Jane nu ştia adresa. Jane m-a…

Lux’n burg

Eram pe autostradă şi mă gândeam – de data asta, am luat paşaportul, n-a mai trebuit să mă întorc din drum ca săptămâna trecută. Dar ce oi fi uitat oare? (conform obiceiului de a uita câte ceva important) Mi-am dat seama când am ajuns la hostel în Schengen că uitasem rezervarea imprimată. Oricum, la recepţie…

Înot, peste lac

În fiecare an, dacă temperatura apei permite (tre’ să fie peste 21 de grade Celsius), se organizează traversarea lacului înot. Cam 1.5km are pe lăţime. Anul ăsta a fost miercuri, apa 22 de grade, afară vreo 27, timp ideal. Cu excepţia faptului că s-a pornit o ploaie răpăitoare şi foarte localizată chiar când am ajuns…

7 noi minuni naturale

E moda celor 7 noi minuni. Că dacă alea vechi s-au cam dus… După cele 7 noi minuni ale omenirii, acum se votează cele 7 noi minuni NATURALE. Între ele, la categoria „parcuri nationale”, e nominalizat si Retezatul. Se poate vota pana in 7 iulie. Prezentarea Retezatului e aici. Lista completa, aici, iar pagina cu…

Innsbruck, ziua 2

A doua zi în Innsbruck am început-o cu soare în oraşul vechi unde am prestat 2 muzee care nu m-au impresionat (muzeul Goldenes Dachl, la acoperis, si Hofburg, la palat. T. şi gaşca aveau Innsbruck card, 25EUR, gratis la toate muzeele din oraş şi pe transport. Eu am zis laas’, că nu intrăm peste tot,…

Innsbruck, ziua 1

Popasul lui T. la Innsbruck, în excursia lui pan-europeană, a fost motivul care lipsise până acum pentru vizitarea capitalei Tirolului (şi a Alpilor, cum se laudă). Am ajuns spre seară, parcat undeva lângă poarta de intrare în oraşul vechi pe Maria Theresienstrasse, care îţi arată, dincolo de orice dubiu, unde te afli. M-am întâlnit cu…

Cum m-a învins democraţia poliţienească

Mă uitasem şi nu văzusem nici o cutie ticăloasă (de genul ăsteia) în intersecţia respectivă. Eram grăbit, nu venea nimic, aşa că am cârnit-o, elegant, la dreapta. Pe roşu. Aseară găsesc plic: „în data de luni 28 iunie motoreta cu numărul cutare a trecut pe roşu la intersecţia cutare. Rugăm plătiţi cei 250 de franci…

Cipangu, epilog

Câteva concluzii, pentru a încheia seria niponă. Discleimăr: Cele de mai jos sunt chestiuni profund influenţate de filtrul propriei experienţe. Alte păreri sunt posibile şi probabile. Japonia e o ţară mai „normală” decât ce pare la televizor. Sau, mai precis, faţă de aşteptările mele din ce am citit prin şogune şi văzut la tv. E…

Dintre sute de concerte

Dintre sute de concerte pe care le-a dat Michael Jackson in viaţa lui, televiziunea germana ARD a ales sa difuzeze, drept omagiu, citez, „una din performanţele live cele mai memorabile, cea de la Bucureşti, din 1992”. M-am oprit surprins din ce făceam şi m-am uitat, pe alocuri ca în transă. Şi nu pentru că snt…

Solstiţiu schizofrenic

Optimistul din mine: „Uraa, azi e cea mai lungă zi din an!” Pesimistul din mine: „Shit, înseamnă că deja a trecut juma’ de an. Şi de-acu’ se micşorează şi ziua.”

Albul „huiduit” de negri

Dacă v-aţi uitat la Cupa Confederaţiilor la fotbal, la meciurile Africii de Sud, poate aţi observat că de fiecare dată când singurul alb din echipă atinge mingea, toată tribuna scoate un sunet care pe stadioanele engleze înseamnă huiduială: „Buuuuuuu!”. Majoritatea televiziunilor au comentat cum că săracul alb e huiduit de spectatori, în majoritate negri; s-au…

A trecut un an prin noi

A trecut un an de la Euro2008! Nu-mi vine să cred. Parc-a fost ieri, şi parc-a fost în altă viaţă! Prietenii mei au zis că vorbesc prostii când le-am zis mai demult că vreau să mai stau prin confederaţie măcar până trece Euro. Deh, priorităţi şi priorităţi, pentru mine a meritat. Aş fi ratat o…