Olanda
Câteva imagini din Olanda. Aţi ghicit, am trecut doar prin aeroport.
Câteva imagini din Olanda. Aţi ghicit, am trecut doar prin aeroport.
La întoarcere am oprit să facem o poză cetăţii Râşnov, două, cu cea făcută din maşină, dar n-am urcat, alegând să mergem pe Tâmpa, cu telecabina. Zis şi făcut, era deschis, aşa că am putut admira panorama. Deci, foarte frumos se vede. Apoi N. ne-a dus repede şi până în spatele Turnului Alb, cel de…
Următorul stop, la castelul Bran – – era şi timpul ca maverick, după ce a bătut cărările neumblate ale patriei, să vadă în sfârşit locurile mai „turistice”. Auzisem de la M. că au scos mobila din castel şi că era gol, dar biletul trebuia plătit integral, aşa că am intrat cu oarece teamă de dezamăgire.…
Un proverb pe care l-am auzit azi de la un om care tocmai a fost concediat: „Când bate vântul schimbării, unii construiesc ziduri, iar alţii mori de vânt.”
Invitaţi de N&B, am plecat cu mavericu’ şi cu ei la Braşov. Despre acel oraş meseriaş am povestit pe larg cu alte ocazii, acum punctez doar câteva aspecte. Pentru început, în prima seară am încercat terasele de pe bulevardul Republicii. şi ne-am oprit în aceste fotolii pentru un cocktail. A doua zi am plecat de…
La Biertan am fost de mai multe ori, aşa că am uitat să fac poză cu biserica-fortăreaţă în toată splendoarea. Doar câteva cadre de detaliu: scările, interioarele, ochiul din zid, satul, turnul cu pui, şi coridoarul.
La propunerea lui N., duminică am dat o tură pe la nişte obiective arhitectonice din zonă. Primul pe listă, castelul de la Criş, care mai nou e proprietate privată, nu mai poţi să te apropii. Da’ de renovat, nu-l renovează. De ciudă nici n-am făcut vreo poză. Am mers mai departe la Mălâncrav, un sat…
25 iulie A doua zi, cu gaşca reunită multinaţională am mers în cetate, şi după o scurtă plimbare, moleşiţi de căldură, am ţinut sfat, ce să facem – mergem întâi să mâncăm sau întâi în turn? Dat fiind că era 3 şi turnul închidea la 5 jumate, am zis hai întâi în turn să ştim…
24 iulie Festivalul Sighişoara Medievală 2009 a început pe cai mari şi pe o caniculă care a moleşit asistenţa. Începută oarecum pompos cu parada, care a traversat centrul alene, deschiderea de sus din cetate a fost de toată jena, de la showul în sine (inexistent), la discursul primarului (din fericire scurt, şi foarte insipid) şi…
A doua zi dimineaţă, ziua a început cu desene animate, şi cu nori deasupra portului. Mi-am alocat juma’ de zi pentru descoperirea oraşului. Luat hartă de la hotel şi dă-i, din nou pe jos (acum ştiam că nu e departe), pe acelaşi traseu ca aseară, care părea mai puţin dubios, pe sub autostrada cu palmieri.…
Până m-am cazat, până m-am chinuit să parchez (un francez dobitoc parcase extrem de la marginea locului de parcare, că abia am ieşit din maşină, asta fără să-i las lui loc să intre, a trebuit probabil să intre prin dreapta), a început să se lase seara peste port. Am ales hotelul ăsta în detrimentul hostelului…
Cel mai scurt drum spre Genova era pe autostradă. Doar că, nu după mult timp, s-a îndopat traficul, prilej să dau nişte telefoane. Stând de vorbă cu G., îi zic unde snt, zice – „‘ş’neboon, să mergi duminică seara la Genova?! Păi toţi italienii se întorc acum de pe coastă!” Într-adevăr. Se înainta deosebit de…
În toată călătoria prin Franţa, de fiecare dată când opream maşina, aveam grijă s-o dosesc pe Jane în bord, iar noaptea o luam cu mine în cameră. Ajuns la San Remo, m-a dus la o parcare supraetajată lângă autostradă. Abia după ce mersesem o bucată bună pe o stradă care părea „mai principală” plină de…
Că tot vorbim despre sate şi ţărani, un articol (tot de la Ane) despre ce a impresionat de fapt un străin în România. Cum am precizat şi cu alte ocaziuni, sunt de acord cu ideile de mai jos: “Trying to compete with the west when it comes to tourism cannot succeed if the locations and…
Cred că drumul cu motocicleta acasă după vizionarea unui film cu Harry Potter dă senzaţia cea mai apropiată de zburatul pe coadă de mătură. Foarte fain, mai ales dacă reuşeşti să eviţi cele 2 capcane radar de pe drum, întinse de Încuiaţi. Dacă n-aţi văzut filmul, nu citiţi mai departe.
În lista Logis-de-France nu era nici un loc de cazare de 2/3 stele la Monte Carlo. Cumva mi s-a părut normal, cred că eu să fiu în locul lor nici n-aş vrea să fie, ar ştirbi cumva „brandul”. Aşa că am căutat ceva hotelaş în preajmă, de preferat pe drum în continuare, şi aşa am…
„Dupa 700 de ani, au venit din nou, s-au asezat toti la o masa, in jur de 400 de sasi. Georg, Anneliese, Hedda, Michael, Johann, vecinii si rudele lor, duminica la prinz mestecau piinea calda de acasa si o inghiteau cu ginduri cu tot. S-au intors din Germania ca sa mai stea citeva zile impreuna.…
I-am zis lui Jane – „Jane, du-mă undeva central.” „La cazinou e bine?” „E bine.” Şi m-a dus la cazinou, pe care l-am văzut cum am ieşit din parcarea suptterană, era în fundu’ grădinii. Apropiindu-mă, l-am văzut şi pe domnul foarte serios cu o turturică pe cap – nu ştiu cine e, nu m-am uitat,…
Eze n-are nici o legătură cu Dino Eze, care mi-a tot venit în minte când eram acolo; se citeşte „Ez” şi e un insider tip primit de la C. Cică e cel mai „reprezentativ-provensal” locşor de pe coasta de azur, altfel cosmopolită. Orăşelul medieval e cocoţat în vârful unui munte – literalmente. Ceea ce sugerează…
De la Nisa am pornit spre destinaţia următoare pe o mică bucată din coasta de azur propriu-zisă. Atunci am văzut cum arată, peisagistic vorbind: Peninsule, golfuri, bărci, palmieri, apă în diverse nuanţe, oraşe înghesuite prăvălite peste mici porturi cu bărci albe, plăj ferite, case răzleţe pe stânci, cu privire la munte, mare şi drumuri şerpuitoare.