Cred că drumul cu motocicleta acasă după vizionarea unui film cu Harry Potter dă senzaţia cea mai apropiată de zburatul pe coadă de mătură. Foarte fain, mai ales dacă reuşeşti să eviţi cele 2 capcane radar de pe drum, întinse de Încuiaţi.

Dacă n-aţi văzut filmul, nu citiţi mai departe.

Seara după ce-am văzut filmul am fost curios să văd ce zic comentariile, şi unul zicea că e film „de tranziţie”. De acord, face legătura între ce s-a întâmplat şi marele final, pregăteşte terenul.

Greu de spus cum e pentru cineva care n-a citit cartea; eu ştiind dedesupturile unele „sugestii” regizorale mi s-au părut prea evidente, nu ştiu dacă au păcălit pe cei care n-au citit.

Fazele nostime au fost mai multe decât mă aşteptam.

Ritmul poate un pic lent, mi se pare că regizorul a încercat să introducă mai mult „joc actoricesc”. Nu ştiu dacă a fost o decizie inspirată :) – chiar mă gândeam câţi din ceata de copii care a crescut cu seria vor ajunge într-adevăr actori buni… adulţi. După mine, cel mai mare potenţial mi se pare că-l are chiar Daniel Radcliffe, poate şi pentru că l-am văzut în alt film (My boy Jack sau aşa ceva, unde era băiatul lui Rudyard Kipling). În HP6 regizorul i-a dat chiar o scenă-două în care s-a putut „desfăşura” un pic, cu felix felicis. Amuzant.
Ceilalţi mi se par destul de limitaţi, dar asta poate şi pentru că personajele-copii snt foarte unidimensionale. Emma Watson a devenit o domnişoară foarte drăguţă (chiar prea, dacă e să ne luăm după carte – unde-i părul sburlit ca o tufă? :P), dar din păcate actoriceşte nu mi se pare că a progresat prea mult. Pasiunea ei pentru Ron (unul din personajele mele favorite) mi se pare chiar mai ne-credibilă decât în carte (unul din punctele slabe ale cărţii, după mine – love is blind, but is it deaf too?).
Ron a avut şi el ocazia să se desfăşoare (scena cu ciocolăţile), dar a fost un pic forţat.
Gemenii Weasley au apărut foarte puţin, din păcate; snt cei mai simpatici, dar cred că greu cu actoria :).
Un copil cu potenţial mi se pare Luna. E altfel decât mi-o închipuiam eu, dar m-a convins. Mai mult decât Ginny, de exemplu.

Cum era de aşteptat, au „tăiat” mult din ce era în carte. Nici n-aveau cum să arate tot. Pentru prima dată mi-am dat seama când au deviat şi au introdus scene care să „lipească” acţiunea, eliminând unele pasaje complicatoare care fac de altfel unul din deliciile cărţii. Cred că au reuşit destul de onorabil.

Un cuvânt şi despre Dumbledore. După ce a murit actorul din primele 2 episoade, snt de acord cu N. că singura alternativă „viabilă” ar fi fost Gandalf. De curiozitate l-am întrebat pe Gugl de ce n-a jucat Ian McKellen, şi am aflat că cică i s-a propus, dar a refuzat, din 2 motive: 1, a considerat că Gandalf, pe care îl jucase deja, e un rol mult superior, şi 2, Richard Harris, primul Dumbledore, spusese despre el că e un actor foarte slab (!). Păcat. Orgolii prosteşti ne-au privat de o experienţă şi mai faină.

Una peste alta, chiar şi aşa, ca şi la Ice Age 3, m-am simţit bine cu vechii prieteni, şi aştept ultimele 2 episoade.