Festivalul medievalul – ziua 2

25 iulie

A doua zi, cu gaşca reunită multinaţională am mers în cetate, şi după o scurtă plimbare, moleşiţi de căldură, am ţinut sfat, ce să facem – mergem întâi să mâncăm sau întâi în turn? Dat fiind că era 3 şi turnul închidea la 5 jumate, am zis hai întâi în turn să ştim o treabă.

Şi bine am făcut. Pentru că la mâncare am fost la hotelul Binder Bubi, insider tip, hotel nou, de 5 stele (!), dar preţuri surprinzător de mici la mâncare, şi am cujetat că încă nu ştie lumea şi vom găsi loc, oraşul fiind altfel plin. Am găsit loc într-adevăr, şi într-adevăr era ieftin, mai ieftin decât la un restaurant „normal” din Bucureşti. DAR, a intrat şi altceva în preţ. Timpul. Time is money, aşa că cu aşteptarea de o oră jum’ate până să vină mâncarea, până la urmă tot scump am ieşit, metaforic vorbind. Un membru francez al găştii, în ciuda faptului că era obişnuit al „slow food”, s-a enervat că îngheţata pe care o comandase (nimic altceva) nu venise nici după o oră, a zis că n-o mai vrea. „Nu e vina mea”, a venit replica ospătarului, NEcunoscător de limbă engleză. I-am zis de 3 ori, să fim siguri, româneşte. A venit cu îngheţata, zicând din nou „nu e vina mea”. „E de la bucătărie, snt tineri şi fără experienţă, am avut şi o nuntă…”
N. s-a dus să vorbească cu şefu’, care a venit cu o pălincă să ne-mpace. I-a ieşit doar parţial, pentru că mâncarea, deşi gustoasă, a fost la mulţi călâie spre rece.

Deci, atenţie la Binder Bubi, pericol de ţeapă. (nu întrebaţi ce înseamnă numele, că ospătarul care nu ştia engleză nu ştia nici explicaţia).

Am mers apoi jos la „tabăra cavalerilor”, unde am dat peste puzderie de grătare, cu pui, mici, bere, frigărui, tot ce vrei şi ce nu vrei de mâncare. Acolo trebuia mers… vom şti data aviatoare.

Atmosfera de festival adevărat s-a înfiripat în toată puterea cuvântului sâmbătă spre seară, când s-a umplut Cetatea,

străzile s-au animat

iar seara au fost câteva concerte

plus artificii.

Au apărut şi (probabil) hoţii, de data asta reperaţi de V. (mulţumesc de atenţionare!), care s-au aşezat în linie, scrutând mulţimea după „pradă”. Sunt chiar cei de aici din faţă, cei 4 din dreapta, primul rând:

Din fericire, se pare că au plecat cu mâinile goale de data asta. Ceea ce le doresc de fiecare dată, arză-i-ar… dar, să nu stricăm o frumoasă atmosferă cu nişte gunoaie umane.

Programul artistic n-a fost „rupător” ca în alţi ani (când au venit Mălăele, Puric, teatre pe stradă, concerte de muzică clasică, de ghitară, nicu elefantis, etc.), dar atmosfera a fost totuşi plăcută – lume multă, paşnică (toţi rockerii erau la festivalul Peninsula din Târgu Mureş, cred că anume pus în paralel) şi cu chef. Diferenţa a făcut-o, ca de obicei, compania, iar reunirea cu gaşca lui M. a dat tonul la distracţie totală. S-a adeverit din nou vorba că nu contează unde, ci cu cine.

În încheiere, versurile unui poet de-al locului:

Când seara se lasă-n oraşul meu drag
şi-amurgul alene coboară,

pe străzile tale de basm hoinăresc
şi-ţi cânt să adormi, Sighişoară.

P.S. Pentru un alt punct de vedere asupra acelor zile, puteţi citi însemnarea lui Jasper Hale, de pe allromaniansarevampires.com.

Reclame

9 gânduri despre “Festivalul medievalul – ziua 2

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s