Cel mai scurt drum spre Genova era pe autostradă. Doar că, nu după mult timp, s-a îndopat traficul,

prilej să dau nişte telefoane. Stând de vorbă cu G., îi zic unde snt, zice – „‘ş’neboon, să mergi duminică seara la Genova?! Păi toţi italienii se întorc acum de pe coastă!”

Într-adevăr.

Se înainta deosebit de încet, iar peisajul nu era cine ştie ce. Şi-atunci mi-am zis – stai aşieaaaa, că fac o jmekerie. M-am dat aşadar jos de pe autostradă şi am luat-o pe coastă, din 2 motive: 1) o fi mai puţin aglomerat, şi 2) măcar peisajul e mai fain.

S-a adeverit doar punctul 2,

căci strada a rămas plină. Mai mult, pe lângă maşini şi motociclete au început să apară scutere şi biciclişti care depăşeau maşinile într-o veselie, în stil italian. Dovada:

Dar am continuat să merg pe-aici, măcar treceam prin locuri frumoase, mai vedeam o staţiune, o mare, una, alta:

Astfeliu au trecut mai mult de 5 ore până să se vadă oraşul,

şi până la urmă în total am făcut 6 ore până la Genova. 140km în 6 ore. S-a dus planul meu de a încerca o ieşire până la Cinqueterre, dincolo de Genova, loc celebru; am ajuns abia la 9 seara la hotel. Măcar era încă lumină.