Ghidul ne duce pe diverse străduțe – de exemplu aici, azi piață, unde a fost înăbușită Revolta de Paști de la 1916, pregătitoare pentru independența Irlandei,

apoi la biserica-bar (!)

cu orga cu muzică

alături de orga cu sticle

și mese în loc de strane la balcon.

Un amănunt interesant, pe care nu l-aș fi remarcat fără ghidaj, e această Cină cea de Taină dintr-un colț italienesc. De fapt, două amănunte – unul, figurile sunt ”moderne”, doi, în dreapta de tot se află un tricou pe spătarul scaunului. Un tricou al echipei Juventus Torino – nu mai știu dacă pictorul sau sponsorul e fan.

Trecem râul

la castel.

Cum zisese și ghidul, castelul din Dublin sună bine, dar nu e cine știe ce. Din sistemul de fortificații n-a mai rămas mare lucru, un singur turn și un pic de zid.

Intrăm în curte

și în biserica

cu orgă colorată

și coloane ”tip marmură” (de fapt sunt din lemn vopsit).

Trecem (literalmente) prin oficiul de stare civilă cu acoperișul rotund și ne îndreptăm pe străduțe colorate

spre Universitate.