Poveste cu pataka

Am hotărât să începem seara petrecerii burlacilor cu o tură la cazino – evident. Avem scop clar, să jucăm vreo 20-30 de euro fiecare, de la care ne luăm rămas-bun în prealabil – când i-am pierdut, ne oprim. Pentru asta însă trebuie să cobor să scot nişte bani de la bancomat – zis şi făcut,…

Macau

28 februarie 2011 „Cum vreţi să mergem, cu feribotul sau cu elicopterul?”, întreabă S. „Cât e elicopterul?” „300 de euro” Împărţit la 4, ar fi o treabă! Până la urmă mergem însă cu feribotul, pentru că S. află că e 300 de euro de persoană, faţă de 13 euro feribotul. Important e că ne-am adunat…

Mong Kok

Ies din staţia de metrou Mong Kok şi intru într-o baie de senzaţii – sunet, lumină şi culoare. Am sentimentul că abia acum am ajuns în Asia. În Asia de tip furnicar luminos, cum mi-o aduceam aminte din Japonia. Ia să dau o tură pe la magazinele astea să văd cum stă treaba cu preţurile…

Kowloon

27 februarie 2011 Bacul care face legătura între Hong Kong Island şi Kowloon se numeşte Star Ferry, funcţionează din 1880 şi trebuie încercat pentru privelişte. Merită şi o privire înapoi – chiar dacă vremea nu ţine neapărat cu călătorul, priveliştea celei mai lungi linii de zgârie-nori, chiar parţială, e memorabilă. De la Tsim Sha Tsui…

Hong Kong Island

Cum am ieşit prima dată din metrou m-a lovit un miros destul de clar de… smog, gaze de eşapament amestecate cu alte chestii destul de înţepătoare pe gât. Nu e foarte plăcut, cred că nu mi-ar plăcea să trăiesc aici à la longue. Deşi, mă rog, omul se obişnuieşte cu orice, deja azi nu-l mai…

Hong Kong, faleza

Odată sindromul King Kong Hong satisfăcut, următoarea ţintă e o poză la faleza cu zgârienori. Microbuzul mă lasă la gară – e bine, iau metroul să trec strâmtoarea, spre staţia cu nume nostim, Tsim Sha Tsui. Ies de la metrou şi urmez semnele spre port – după primul colţ dau peste o clădire spectaculoasă, în…

Kong Hong – Victoria Peak

26 februarie 2011 Din cele 12 ore de zbor am dormit vreo 10, cele din mijloc dintre cină şi mic dejun. După cele 3 ore de somn din noaptea precedentă nici n-a fost greu. Încă buimac la coborârea din avion m-am dus la toaletă – greşeală, deoarece astfel locuitorii câtorva avioane au avut timp să…

Prolog

A durat 4 luni să diger impresiile din Balcani, nu simt încă nevoia de o nouă vacanţă. Dar – acesta nu e un motiv suficient ca să amâne nunta lui C&J, iar conform principiului „daţi-mi un motiv de sprijin şi descopăr lumea”, era clar că trebuie profitat de eveniment, luat 2 săptămâni şi mişunat prin…

Chemarea Balcanilor – epilog

Mi-a luat 4 luni să aştern impresiile a două săptămâni de călătorie – asta spune multe despre cum a fost în periplul balcanic. Macedonia-Albania-Kosovo-Muntenegru-Croatia-Bosnia-Serbia-România, 8 ţări (dacă punem la socoteală şi Kosovo) în 17 zile (adică 2 săptămâni plus week-end-urile). Sună spectaculos, dar a nu se uita – acum 20 de ani, ar fi fost…

Bucureşti

15 octombrie 2010 Am stat puţin în Bucureşti, în ton cu toată excursia balcanică. Am fost curios, întorcându-mă încărcat de impresii, cu ce ochi voi privi Bucureştii în context balcanic. Povestea în imagini începe cu o ciorbă de fasole cu mămăligă şi ceapă, foarte bune, şi continuă cu nişte fire, simbol al… dezvoltării, într-un mod…

La pâine şi la revedere

14 octombrie 2010 Avionul e-abia pe la trei, aşa că de dimineaţă mă mobilizez să văd totuşi acest oraş şi ziua. Vremea nu pare prea încântată de idee – plouă. Las bagajul la hotel şi o iau în jos pe zona pietonală. Vremea nu e prea prietenoasă, dar îmi place cum luceşte pavajul (de curăţenie,…

Asociaţia Federală a Globe-Trotterilor

„Când bombele NATO au căzut peste Serbia în 1999, ţara era izolată de restul lumii. Atmosfera era dezolantă, viitorul incert. Am vrut să creez un spaţiu în care spirite libere puteau să se adune şi să schimbe idei şi informaţii. Împreună cu câţiva prieteni am creat acel spaţiu la subsolul clădirii unde locuiam cu chirie.…

Skadarlija

„Numele meu este Skadarlija sau Skadarska Ulica, cum preferaţi. Nu sunt un bulevard. Nu sunt stradă centrală, nu sunt nici autostradă. Sunt o stradă simplă, abruptă, unduită şi prost pavată în inima Belgradului. Şi asta ar fi tot ce s-ar putea spune despre mine dacă nu aş avea trecutul boem şi nu aş avea acoperişurile…

Barja „Micul Prinţ”

În timpul povestirilor la un rachiu de nuci la Sarajevo, E. sugerase să merg la Subotica dacă am ocazia – e un oraş „art nouveau” foarte frumos, cică. M-a tentat să merg de la Novi Sad, mai era o oră, dar în direcţia cealaltă faţă de Belgrad, aşa că am renunţat – urma să se…

Petrovaradinum

Ajuns la parc, mă întreb ce-o fi cu Owen, rămăsese că sună după ce găseşte cazarea. L-aş suna eu, dar nu am numărul – i l-am dat doar pe al meu. Hmm, zisesem că mergem împreună la cetate, dar – am ajuns deja la parc, e destul de târziu, zic s-o iau încetişor încolo, să…

Novi Sad

Un nene bătrân, cu pantaloni de stofă maro, geacă gri şi pălărie gri de modă veche mă vede pe trotuar cu harta, şi-mi zice imediat „station? direction” – şi arată înainte. Încerc să-mi închipui scena la Bucureşti, nu la Belgrad. Reuşesc – domnii cumsecade de modă veche sunt la fel în orice oraş. E 13…

Beograd

12 octombrie 2010 Când americanul ne-a intrebat la sfârşitul turului pietonal din Sarajevo ce-i recomandăm să mai vadă la sfârşitul excursiei, atât eu cât şi irlandezul am zis „Serbia”. Păi, până acum toţi fără excepţie i-au vorbit de rău, ar fi interesant să vezi şi celălalt punct de vedere, nu? Ceea ce am făcut şi…