Sacré Coeur redivivus

Am încheiat vizita la Paris cum am început-o, cu o seară pe treptele Sacre Coeur. Venind de la Versailles am coborât la staţia de metrou Barbès Rochechouart. Nu coborâţi acolo. Nu e nimic de văzut, iar zona e foarte dubioasă. Am mers pe jos până la poalele funicularului, de unde am făcut repede o poză…

Trianon

La Versailles poţi lua bilet numai pentru castel şi grădini, sau combinat cu Trianon, sau combinat cu Trianon şi domeniile Mariei-Antoaneta. Am luat bilet combinat, dar la domenii n-am mai ajuns. Trianonul am vrut să-l văd însă neapărat, pentru conotaţiile istorice. Am lăsat dar fântânile să cânte şi am luat titicarul, pentru care a trebuit…

Vers ai?

Probabil marcat de contextul geo-politic în care am crescut (în speţă, diferenţele dintre casa poporului, locuinţele familiei ceauşescu etc. şi nivelul de trai al populaţiei) constat că nu mă pot entuziasma la vederea unor construcţii maiestuoase, cu mult aur, emanând lux şi putere. La biserici mai e cum mai e, deşi şi acolo mă gândesc…

În parcare

„Hai să facem aşa – mergem cu maşina ta acum în oraş, şi mâine cu a mea”, zise A. „Din păcate, a lui C. are o roată strâmbă.” Suntem în parcare, C. se uită cu atenţie la roata maşinii lui, apoi merge la roata din spate a unui jeep care tocmai vrea să iasă din…

La Defense, cartierul artificial

Plănuisem o zi întreagă la Luvru, dar n-am rezistat mai mult de 4-5 ore, aşa că era soare şi frumos când l-am părăsit şi am ieşit pe pod de Senă. Şi-atunci am propus, dacă tot aveam timp până începea spectacolul, să tragem o fugă până la Defense. Era pe listă, dar n-a fost prioritate dăţile…

Luvr

Am ieşit de la metrou şi-am dat nas în nas cu Obelixul din Place de la Concorde, lucind în soare. De fiecare dată când văd obeliscul îmi aduc aminte că francejii lu’ ăla micu’ l-au jefuit de la egipteni. Şi deşi arată foarte frumos în Paris, zic – să le fie ruşine. E o zi…

Seara Sacră… Coeur

16 Aprilie 2010 În excursiunea asta am luat doar lentila fixă de 35mm, aşa că pozele ar fi cam la distanţa pe care o vedea „ochiul liber”, doar câmpul vizual mai restrâns. Care a simplificat mult procesul de pozare – nu mai aveam ce să tot aranjez din zum – arma la ochi, clic. Chiar…

Poveste cu Eyjafjallajökull

Împreună cu Vesuvio şi (mai ales) Krakatoa, Eyjafjallajökull mi se pare unul din cele mai inspirate nume pentru un vulcan supărat. Aţi pronunţat vreodată numele întreg, sau aţi citit doar „Ei…vulcanul ăla islandez”? Ey-ja-fjalla-jö-kull. Meseriaş nume. Am văzut aşadar imagini de genul ăsta cu Eyjafjallajökull (sursa – fox news) seara pe internet, şi am citit…

Permanence

15 aprilie 2010 Dacă te îmbolnăveşti în timpul unei călătorii în străinătate, nu e aşa simplu. Tusea puternică nu se calmase, dimpotrivă, aşa că am hotărât noi pentru M. – la doctor, pentru siguranţă. Am sunat la doctori din zonă, dar ne-au zis că acceptă doar asigurări locale, nu şi internaţionale. În instrucţiunile asigurărilor scria…

În jurul lacului, ediţia 2010

De dimineaţă repede un pic de joacă cu filtrul de macro, cu chestii verzi şi flori albe sau colorate de pe pajişte. Dat fiind că era zi cu soare am decis că e o idee potrivită să facem un tur al lacului. Când am ajuns aproape de mal, nu mi-a venit să cred: drumul barat,…

Sighişoaraltfel

Sighişoara e un oraş prin care dacă treci musai să faci nişte poze. Faza e însă că toţi care trec fac cam aceleaşi poze. Vorbesc de cei cu nivel fotografic de tip „turist”. Cum am trecut de multe ori, am un teanc de poze, de la fiecare trecere, toate la fel. De data asta am…

Pascale şi florale

La încondeierea ouălelilor am participat mai mult cu pozatul decât cu pictatul, din motive evidente. La Înviere am stat doar la slujba de afară, apoi am făcut cale-ntoarsă. Era întuneric. A doua zi, soare după o ploaie zdravănă, perfect pentru a-mi încerca noul filtru de macro pe neşte flori. După ce plouă se văd picăturile…

Cursa de 15 paşi cu obstacole

„Doriţi taxi ieftin?” „Nu.” Adică, da, dar nu de la voi, rechinilor. Vă ştiu eu. Las’ că ies eu frumos afară din clădire şi găsesc nişte taxiuri cinstite. Sunt multe maşini galbene în faţă la Băneasa, mă îndrept spre ele, trecând de indivizii cu tricouri mulate peste burtă călcând pe călcâie, imagine „de dicţionar”. Pe…

Undeva în Germania

Hans Thomann Sr. s-a hotărât în 1954 să renunţe la cariera de muzicant nomad cu un circ, şi să se aşeze „la casa lui”, într-un cătun pierdut prin Germania. Îi plăcea în continuare muzica, aşa că a început târâş-grăpiş să se ocupe de instrumente muzicale, în timp ce nevasta se îngrijea de gospodăria ţărănească şi…

KKL

Kultur und Kongresszentrum Luzern (KKL, citeşte „ca ca el”) găzduieşte de 3 ori pe an festivalul Enescu. Al lor. O tură de toamnă, una de vară şi una de primăvară (Paşti). Muzică clasică, din toată lumea, totul frumos, pus la şpiţ. Bineînţeles că dacă mi s-a dat ocazia unui bilet gratuit, n-am refuzat-o. Nu m-am…