sambata, 2 aprilie, doispe si patruzeci dupemasa. aici inca nu s-a schimbat ora, maine pierdem o ora abia.

s la scoala. e welcome week-end pentru studentii din generatia 2007 (tulai!), si filmez unul din “panel”-uri.

Noonan a lansat examenul la decision modeling, e de luat acasa si buchisit la el pana innebunesti. cu asta o sa-mi ocup week-endul, numa sa scap de aici. maine am pranz romanesc, cu andreea, adina si adrian. ca adrian acush termina si inca nici n-am stat de vorba ashezat ca lumea anu’ asta!! cum sboara!!

pan’ la 1 jumate cand am treaba, incerc sa mai citesc la decision modeling, aici in laborator. of, of.

ploua aici intr-o veselie. si e frig. joia asta nici n-am jucat fotbal in faimoasa liga de boboci, pe considerente meteorologice. tind sa cred ca april der weiss nicht was er will e aici martie, caci e mai la sud. luna asta vremea a fost nebuna – o zidoua cald, o zidoua frig, nicicum nu te lasa din joc de glezne, tot timpu eram imbracat ori prea gros, ori prea subtire. azi sunt imbracat si prea subtire (doar tricoul de welcome weekend), si prea gros (pulover si geaca in dotare). welcome weekend e mare trebaluiala aici. multi s-au oferit voluntari sa primeasca si grijeasca de noii veniti, bobocii din 2007. de fapt, snt studenti acceptati, unii vin, altii mai ezita, asa ca scoala vrea sa ii convinga. sunt panel-uri de discutii, sesiuni academice, pranz organizat, spiciuiala, ce mai, mare kestie. si totul trebuie sa mearga ceas, multa munca, multa abnegatie. eu am avut noroc ca m-a vazut lumea cu camera si m-au rugat sa filmez o sedinta. am acceptat cu placere, si astfel am contribuit si eu la partea de voluntariat fara prea mari batai de cap. cand te gandesti ca multi au venit azi la 7 dimineata… eu n-am fost aici anul trecut cand s-a facut pentru noi, caci evident pe vremea aia habar n-aveam ca o sa vin. bine, si daca stiam… dar eu nici nu aplicasem… ca ultima zi din ultima runda mi se pare e mai incolo. nu mai stiu. academic, totul se aglomereaza. incep examene, partiale, cazuri scrise, proiecte, ultima faza a simularii de strategie, GMSC se aglomereaza exponential… abia acum incep sa inteleg ce ziceau aia din anul 2, ca “practic o sa locuiesti impreuna cu echipa”. ore in sir, zile in sir, nopti de munca. asta ne asteapta. apai, ce-o fi o fi. si de n-o fi cu banat… gata, azi am terminat. ca acusi tre’ sa plec. ma duc inapoi la utility function si …ahm… linear programming… aaaa… proportional scoring… a opta si cea mai grea limba straina. yahoo! adica pardon, gmail! ca se pare ca baetii au introdus niste modificari foarte tentante. dar asta ar trebui sa fie probabil ultima prioritate acum… hai romania.