Marrakechului i se spune orasul rosu (sau roz, nu mi-e clar), pentru ca… este rosu (sau roz, in functie de cat de daltonist esti). De fapt, e un amestec de roz-caramiziu, si TOATE casele snt asa! Exceptiile se numara pe degete! N-am mai vazut asa ceva. Cica rozaliul asta si movul (cum snt unele acoperisuri) e cea mai „prietenoasa” culoare in conditii de desert, daca le-ar face albe ai orghi, ioane, uitandu-te la ele. Caci la soare te-ai putea uita…

ma inscrisesem la o plimbare cu trasura, ma gandeam ca e mai comod de descoperit orasul. Am renuntat in ultimul moment in favoarea unei explorari „tipice”, adica la pas, pentru a „simti” orasul cat mai aproape de adevar, nu de la inaltimea unei trasuri artificial-turistice. Si a fost, ca de obicei, interesant. Am luat microbuzul pana intr-un loc, de unde pe jos be bulivar, birjar, spre piata djemaa el fna. Pe drum ne-am abatut pana la moscheea koutoubia, inalta de vreo 70j de metri, unde din pacate nu mi-am putut urma sindromul kingkong sa ma sui pana in vrf, caci e interzis ghiaurilor. Souk-ul, adica bazarul, a fost surprinzator de aerisit si civilizat. Fata de ala din Jaipur… uaiai. Altfel, cam aceleasi marfuri, multa piele, condimente, muraturi (!) frumos ambalate, ieftin, si cu toate astea se poate negocia cel putin juma de pret. Smecheria e ca nu merge intotdeauna, doar la anumite produse… sau poate doar mi s-a parut mie.

Intregul oras e mai putin haotic decat ma asteptam. Strazi ireproshabile, nu tu groapa, se circula destul de fluid, lent si civilizat; bine, semafoarele nu merg, treci strada cam la noroc, dar asta e… oamenii mai opresc mai nu cand esti pe trecerea de pietoni, politai snt, dar blazati; multe scutere, si mai multe minimobre/ciclomotoare
cum am avut si eu, unele cu cate 2 pasageri, nostim, si… multe logane! Loganul la putere… snt si masini luxoase (am vazut un porsche carrera negru si prafuit – asta e treaba aici in desert, ca totul se prafuieste instantaneu… petit taxiurile, niste fiat uno sau peugeoturi mici si vechi de un gri-crem ingrozitor, par ca abia se tarasc, dar merg binisor, tucatuca de n-au treaba. in afara de praful oarecum sacaitor la nivel subliminal orasul mi s-a parut curat si mai „civilizat” decat ma asteptam. Senzatie de „neterminat” oarecum familiara de la turci, poate si din cauza faptului ca cladirile in general nu au acoperis, ci terasa, si par neterminate. Atmosfera cam de cartier mai „de
mana a doua” din bucuresti, dar cu complet alta arhitectura, si, mai ales, nu gri, ci…roz-caramiziu. Piata centrala jemaan fna are nume fain, sucul de portocale celebru e celebru pentru motive intemeiate – foarte bun… marrakechul e un loc fain. Bine, am vazut mai mult centrul, dar… si din bucuresti turistii vad mai mult centrul.

Seara o mostra de turism de masa de inalta clasa, o cina berbera pentru care ne-au imbracat pe toti in gandourah, capoturi din alea largi si lungi, care a dat foarte fain, in decor de desert cu palmieri, stat la mese rotunde si joase si degustat mancare marocana foarte buna.

Mit stock in Marock.

http://picasaweb.google.com/s/c/bin/slideshow.swf