Prrrtiee

„Mă enervează elasticu’ ăsta „, zise C., şi desfăcu şnurul care îi lega snowboardul de picior. Prompt, bordu’ o luă la vale. L-am privit vreo secundă tâmp, aşteptând să se oprească. Nu s-a oprit. Am mai pierdut o secundă, refuzând să cred că nu s-a oprit, şi alunecă în continuare pe pârtia de baby-ski în jos. „Îl opresc eu”, am zis în sfârşit, şi cum eram deja pe schiuri, am pornit „în urmărire” pe pârtia minusculă în jos. l-am ajuns chiar la baza miniteleschiului, am dat să-l agăţ cu băţul, dar l-am ratat. Din mişcare m-am învârtit, cât pe ce să cad, m-am proptit cumva într-un plug invers, în V deschis, şi am întors capul, la timp ca să văd cum placa trece de căsuţa supraveghetorului şi ia un colţ liniştită, dispărând din raza vizuală. Supraveghetorul ieşise şi se agita, zicea ceva pe păsăreşte ce n-am înţeles, dar limbajul trupului era clar: s-a dus, la revedere. Numa’ că n-a strigat „prrrtiee”…

Placa fusese închiriată cu 10 minute înainte, C. se pregătea să înceapă lecţia de snowboarding peste 5 minute.
A venit şi L., ne-am dus până la margine – prăpastie. Nu mare, dar suficientă să nu putem coborî. (â la sfârşit de cuvânt se scrie î sau â?). Mai jos se vedea însă o pârtie, şi toată valea dincolo. Putea să fi ajuns jos de tot, în pârâu.
„Mă duc eu pe pârtie cu schiurile, poate s-a prins în ceva şi o găsesc.”

Pârtia părea uşoară, de sus. De jos, cam denivelată. Şi, după un cot, brusc abruptă. Şi plină de dâmburi. Băi, să vezi că am ajuns pe o pârtie neagră, in gandul meu. Asta e, acuma, încet-încet în jos. Mai erau 2 răzleţi, care văzuseră placa de sus, dar nu ştiau unde s-a dus. Uf. Şam luat-o încet, peste dâmburi, aplecat, transpirând. Peisajul era splendid, cu pârtia abruptă şi denivelată, valea, munţii în depărtare. N-am făcut însă poze, prioritatea era să ajung jos întreg. Am ajuns, până la urmă, am căzut o singură dată, unde se îngusta atât de mult încât n-am putut să cârnesc/frânez, dar nici să merg repede n-am vrut, aşa că m-am dus pieptiş pe deal, intrat în zăpadă mare, buf. Dar a fost singurul eveniment notabil. Din păcate, nici urmă de placă.

Ajuns jos la telecabină, văd mesaj de la L: am recuperat placa! YES! Aveam să aflu că a vorbit la salvamont, s-a dus un meseriaş cu schiurile pe prăpastie în jos (nu ocolit ca mine până la pârtie), şi a găsit-o nu departe. Se pare, nu sunt la prima experienţă de gen, băeţii.

Între timp, C. îşi începuse lecţiile cu placa lui L., iar L. cu placa recuperată şi cu mine pe schiuri am zis – hai să ne dăm şi noi un pic azi.

Şi ne-am dat. E frumos la Flims, (cu clic pe poze se fac mai mari)

peisaje de peisaje,

şi vreo sută cincizeci de km de pârtie, în majoritate roşie (medie) şi albastră (uşoară).

Dar sunt şi negre şi galbene, dacă vrei. A propos, m-am uitat de curiozitate pe hartă să văd pe ce pârtie coborâsem atunci după placă. Galbenă, adică din aia neamenajată, de „freeride”. Eh, tot am realizat ceva azi – dacă nu era incidentul cu placa, nu mă prindeaţi curând pe pârtie de freeride, noroc bun. Şi poate n-aş fi avut curajul apoi să mă duc pe o porţiune mică de pârtie neagră, în drumul final spre „casă” (tot mă rodea să încerc o dată în viaţă o pârtie neagră – voila). Diferenţa faţă de aia galbenă e că era netedă – în rest, tot foarte abruptă. Fiind netedă, părea şi mai abruptă. Din fericire, nu era cu gheaţă, aşa că am ajuns jos dezordonat, dar nevătămat, bifând a doua „premieră” în această plină de evenimente juma’ de zi de ski.

Ce repede trece un vikend de schiat! Nici n-ai timp să te dumireşti. Sâmbătă dimineaţa devreme, plecarea, să prinzi drum relativ liber, parcare şi timp de schiat – mai ales dacă explorezi locuri noi, cum a fost cazul acum cu mica staţiune Hoch-Ybrig;

seara întoarcere alene prin trafic aglomerat. A doua zi, de la capăt. Şi gata, deja e luni şi tre’ să uiţi ce fain arată ceaţa pe lacuri îngheţate

sau văzută de sus.

3 gânduri despre “Prrrtiee

  1. Ei da, cand citesc despre schiul tau, incepe sa doara ca al meu ramane numai un vis iarna asta. Frumos. Poate undeva, candva ne vorbim sa ne intalnim pe-o partie. Iarna viitoare am de gand sa schiez cu Edit de exemplu. :)

    Apreciază

  2. vreau si io! :) ma luati? bine, imi dati drumu undeva sus, voi va duceti linistite cu 200kmh, si dupa cateva ore ne vedem jos :D.

    imi pare rau ca nu poti si iarna asta. cu cine tre’ sa vorbim?

    Apreciază

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s