Curățătoria de senzor (2)

Povesteam aici plin de mândrie cum mi-am curatat singur senzorul aparatului de fotografiat. Între timp am schimbat obiectivul destul de des, neputându-mă hotărî între cel de 35mm și de 50mm (învățătură de minte, obiectivul de 50mm 1.4 e deosebit de frumos, dar, realist, cel de 35mm ajunge).

De curand am facut niste poze cu orhidee albe la diafragma mica si am vazut din nou pete pe senzor, una neagră vizibilă în centru sus.

DSC_3876.JPG

Controlez cu o poză la diafragmă minimă la perete și pata apare și mai mare și urâtă.

DSC_3917.JPG

Nu-i nimic, curățăm, doar știm cum. Avem și tutorial pe net.
Zis și făcut. Într-o seară mă așez frumos la masa proaspăt ștearsă, deci mediu septic, iau pensula cu aer,

DSC_3969.JPG

dau drumul la filmuleț – totul ca data trecută. Îmi zice acolo că întâi se curăță oglinda, întâi cu aer, apoi cu pensula, ușor. Buun. Apoi punem pe mirror lock să blocheze oglinda și să avem acces la senzor. Daa. Suflăm cu atenție. Daa. Închidem la loc, facem o poză de control –

DSC_3921.JPG

pata cea mare a dispărut, dar mai sunt două mai mici. Hmm. Oare dacă le ajut un pic cu pensula, cum am dat pe oglindă, le scot?

”NUUUU!!!” Probabil au exclamat cei pricepuți în ale fotografiei care au citit până aici.

Dar eu îmi amintesc că am citit odată că poți atinge senzorul, așa că dau cu pensula – pentru a constata apoi cu groază că senzorul s-a murdărit și mai mult.

DSC_3928.JPG

De ciudă mai dau o dată, după care șterg puțin pensula cu degetele (fotografii probabil se iau cu mainile de cap) – cu același rezultat, s-a muldărit și mai mult,

DSC_3931.JPG

ba parcă observ chiar o ușoară umbră în partea din dreapta sus – te pomenești că am deplasat senzorul și-am stricat camera!

Vezi, în cazuri din astea ești bucuros că nu te-ai aruncat să iei produse scumpe pe care să le strici. Chiar și așa sunt un car de nervi.

Va trebui curățare ”umedă”, dar nu mai am chef să risc și nici ustensile nu am, o duc la curățat.

A doua zi mă uit pe internet să văd unde pot s-o duc, găsesc un magazin la gară, îi sun să întreb cât costă – între 50 și 70 de euro. Aaaah, jumate din prețul camerei pentru o amărâtă de curățire! Nu vă dau. Sun la reprezentanța Nikon – costă 53 de euro. Și e undeva la cuca măcăii în afara orașului. Grrr. Ar mai fi un magazin nu departe, dar am fost acolo, e un haos in-cre-di-bil și mult praf, nu am încredere în ei. Hopa, stai așa, uite un nene cu magazin Nikon care are un site foaarte amatoricesc, sigur e ieftin. Hmm, e în centrul orașului… probabil magazin vechi, relicvă rămasă peste ani rezistând ofensivei supermagazinelor de tip Media Galaxy. Ăsta trebuie să fie mai ieftin, mă duc la el.

”Bunăziua”-”bunăziua”, e un bătrânel simpatic, în cămașă albă cu cravată, foarte jovial. Îi spun problema – ”ați încercat ceva singur?” ”da.” ”vaaai, de multe ori e mai rău dacă încercați decât dacă nu faceți nimic. Dar vă ajut.”
”Mulțumesc!”
Scrie datele pe un bilețel roz, mă întreabă ”când vă trebuie?”
”…Vineri?”
”Azi e marți… bine, încercăm până vineri.”
”Mulțumesc!”
Dau să ies, dar îl mai întreb – ”cam cât o să coste?”
”A,” zice împăciuitor, ”vreo 70-80 de euro. O să încercăm să-l facem cât mai ieftin.”

Îmi cade maxilarul. Dar nu am puterea să cer camera înapoi să mă duc la ăilalți. Sper, în sinea mea, să-l ”scoată cât mai ieftin”.

A doua zi trec pe la magazinul haotic din apropiere să întreb de curiozitate cât costă o curățătorie. 50 de euro.

E joi, sun să văd dacă cumva din greșeală n-au terminat deja. ”E gata”, zice, ”puteți veni s-o luați”.
Ajung, zice ”daaa… aici e, a fost un job express”. (deja nu-mi miroase a bine, eu n-am zis expres, am zis vineri). ”106 euro”.

…”știți cât a costat aparatul?” nu mă pot abține să întreb. ”125 de euro.”
”Oo, ati avut mare noroc, e un preț foarte bun.”

Mda, uneori câștigi, alteori pierzi. Uite-așa nu mai schimb eu obiectivele ca să intre praf pe senzor, că altă dată la curățat nici c-o mai duc. Las obiectivul de 35 pe ea, asta e, îmi pare rău pentru cel de 50mm, îmi place foarte mult, dar 35u e mai versatil. Să fie învățătură de minte.

”Acum e curat senzorul”, zice, a făcut și o poză de test. Papagalul nu e viu, e o altă poză. Oricum, înseamnă oare că și camera mea ar putea genera astfel de imagini?

DSC_3947.JPG

…Oare cât o fi o curățare de senzor în România?

Publicitate

3 gânduri despre “Curățătoria de senzor (2)

  1. 86 RON acum o luna la service-ul Canon din Bucuresti. Am incercat la f64 dar nu se baga, si ei le trimit la cele autorizate. Senzorul meu era plin de pete enorme care ieseau in poze. Vacanta trecuta aproximativ 10 zile am pozat cu el murdar si trebuie sa curat uneori 3-4 pete dintr-o poza…

    Inainte sa plec l-am curatat folosind un kit umed. S-a vazut ceva diferenta insa tot mai erau pete care insa nu apareau si in poze. Avand in vedere ca am platit 20 RON + sticla de lichid pentru tentativa mea cred ca este mai ok la service.

    Ramane problema cu murdaria care se acumuleaza in vacanta si nu ai unde sa il cureti. Voi incerca sa gasesc un set de servetele speciale pentru senzor…evident in fara tarii ca la noi este mai rentabil sa vanda kit-urile scumpe.

    Apreciază

Comentezi?

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s