A. nu mai fusese la Colosseo, așa că el a fost prima desinație a zilei. A fost la fel de impresionant ca prima dată.

[pe2-gallery]

[/pe2-gallery]

În plus față de data trecută am găsit niște detalii care, deși n-am nici un merit, mi-au căzut tare bine: fie o hartă,

inscripții,

detalii

sau statui,

e vorba despre daci. Care daci sunt atât de importanți încât li se dedică povești întregi, plus desigur locuri pe monumente – fie demni,

fie în lanțuri, săracii.

Azi sensul invaziei s-a inversat, locuitorii din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic sunt o minoritate însemnată în Italia, care are parte și de reclame în limba proprie.

Pe care de altfel unii par a se feri s-o vorbească, precum (foarte frumoasa) fată de înghețată de aici.

A fost o fază interesantă – vorbea cu niște prieteni românește, de-aia ne-am prins, cu noi a vorbit în italiană până i ne-am adresat românește, la care patroana (probabil) care era la casă a întrebat-o dacă suntem cu ea, și a zis repede ”nu, nu”. Ce s-o fi gândit madam, că toți românii se cunosc între ei? Sau poate suntem noi prea sensibili la tot felul de semnale :). Oricum, înghețata a fost excepțională, cea mai bună din lume, peste Mövenpick, Ben & Jerry’s, chiar și Cold Stone.