În timpul vizitei la pagodă mă sună A. „Ai fost la palatul de vară?” „Nu.” „Du-te, dacă tot ești acolo, că e frumos, și-atunci se cheamă că ai bifat ce era mai important de văzut în Beijing.”

Bineee. Așa că hop în metrou și dă-i bice. Cobor la stația Xiyuan, unde găsesc ce pare a fi un oraș-mall în aer liber, pustiu.

Pentru a ajunge la palat mergi drept, iar cu ajutorul GPS-ului găsești intrarea, unde te așteaptă vânzători de cartofi dulci – din păcate nu așa de buni ca cel de la templul Confucius, ăsta de aici are un gust suspect parfumat, sugerează chimie.

Mă mai tentează o clătită de la o tarabă, menționată în wikitravel (cred că e vorba de jiānbĭng guŏzi), dar mi-e un pic de târșă igienică, așa că o las baltă și intru în complex. Are lac în dotare,

dar punctul cel mai interesant e Coridorul Lung, acoperit, de aproape un kilometru, să nu-l plouă pe împărat. Îl parcurg pentru o bună bucată de vreme,

până ajung la niște scări care duc spre un templu mare – la care King Kong zice „stop, la dreapta, sus”.

E frumos sus, în ansamblu și în detaliu, cu ai lor monștri animalici de pe fiecare acoperiș (cei mai mulți sunt în orașul interzis, cred, parcă 11).

În depărtare se vede o insulă pe lac, cu un pod ce abia se întrezărește prin ceață.

Păi, dacă tot am ajuns până aici… hai. Fac vreo juma’ de oră, dar plimbarea e plăcută.

Podul e frumos, chiar dacă închis, nu se poate trece pe insulă, cred că e curățenie generală de vreun fel.
Și nici picior de om – cine zice că e aglomerat la Beijing? :)

Acestea fiind văzute, cale-ntoarsă, oprire la stația Nanluoguxiang pentru ceva cumpărături și o cină cu broaște, foarte picante. Bune, altfel, gust de pui ceva mai fraged. Noroc că am luat un cocktail de roșii cu portocale (nu portocale roșii), să mă ”sting”.

În drum spre metrou spre casă mă tentează amarnic o caserolă de iaurt, cu design foarte simplu care îmi aduce aminte de ”vechile timpuri”. Costă 13 yuani… Hmm. Mai am 130 de yuani lichizi. Taxiul de la aeroport a fost 120 de yuani. să risc? N-aș mai scoate alți bani. Dar – avionul e abia dimineață, iaurtul e acum. Risc.