Vremea e foarte schimbătoare, zici că-i Aprilie… și într-un fel e. Noiembrie în Noua Zeelandă e un fel de Aprilie. Încă un amănunt, coroborat cu această broșură, care mă face să conștientizez cu bucurie și recunoștință cât de departe sunt. Nu-i de mirare deci că la plimbarea prin Auckland am parte atât de soare, cât…
”Un bilet la Rotopongi, vă rog.” ”?!?” ”Ropongi?” ”?!” ”Rangitoto?” ”Rangitoto, yes!” Rangitoto sau Waiheke? mă întrebasem de dimineață. Sună la fel de frumos amândouă. L. a fost la Waiheke și i-a plăcut, multe vii, degustări de vinuri, stil Napa Valley. Dar parcă mai mult mă atrage urcarea pe vulcan, că tot am prins gustul…
Copacul kauri, punctul de plecare în croazieră Paihia cu plajă și elicopter, croaziera prin Golful cu Insule – delfini care se joacă cu pești (ca la Teleenciclopedia!), înotătorii cu delfini, orcile, Gaura din Stâncă, mare albastră și turcoaz. Un mic colț de rai.
Deși climatul e cu totul altul, urcarea pe vapor îmi trezește un puternic sentiment antarctic. Poate și pentru că e din nou o croazieră unde sper să întâlnesc animale marine dragi. Prima oprire e la un loc unde știu ei, marinarii, că-și fac veacul delfini. Mi-ar fi plăcut o excursie care să aibă înotatul cu…
Acreala bătrânelului șofer de microbuz de la 7 dimineața e îndulcită de prezența unei frumoase blonde – sper să fie în același autocar cu mine la împărțeala de turiști. Azi nu suntem pre mulți, avem luxul de a ne întinde pe două locuri pentru tradiționalul somn chinuit de autocar – nu înainte de a admira…
Filmul zilei 2 in Noua Zeelandă, destinația Rotorua: Waitomo – peștera licuricilor, ferma Agrodome cu ciobanul Shane și al lui câine Riddick, tunsul mioriței, Te Puia și showul māori cu salut, cântec și dans, geysirul Pohutu, pasărea Kiwi (care nu se vede, atât de bine e camuflată). În final Ora Albastră înapoi în Auckland, pe…
Contrar așteptărilor ajung suficient de devreme înapoi în Auckland pentru a prinde Ora Metalică în port. Dau o tură pe unde n-am fost ieri – zonă rezidențială, cu baruri, terase și apartamente cu petreceri. Cu iahturi în parcare, desigur. Pentru Ora Albastră mă întorc pe teritoriu cunoscut, skyline-ul cu turnul roz – stau aici o…
Despre māori am citit prima dată în „Ocolul Pământului în 80 de zile” de Jules Verne, și multă vreme am crezut că sunt un fel de mauri. Mai târziu am aflat și că au o limbă spectaculoasă – una peste alta nu vreau să ratez ocazia să le cunosc cultura mai îndeaproape, dacă tot am…
Într-un fel mi-ar fi plăcut să merg la Hobbiton, platoul unde s-a filmat Stăpânul Inelelor și Hobbitul, dar ar fi însemnat să rămân peste noapte, ori mâine există alte planuri exact în direcție opusă. A trebuit să aleg o excursie cu întoarcere în aceeași zi – care include și o vizită la o fermă. Din…
Mă trezesc la 6 – deh sunt în vacanță. La 7 fără 10 trebuie să fiu la locul de unde mă culege autocarul. Partea bună e că la astfel de ore simți că orașul e al tău. Și dacă mai prinzi și un răsărit, parcă ia cu mâna oboseala. Ajung chiar mai devreme, ceea ce…
”Uăi ce departe stau!”, zicea Împăratul Verde în poveste. Probabil era din Noua Zeelandă, țara verde în care cu bucurie am aterizat. Prima zi la Auckland a fost cu King Kong pe Sky Tower, Raw Power Cafe cu pantomimul, siesta din portul modern și plăcut, lumina serii, Ora Albastră cu panoramă citadină. Are un flair,…
Pare complicat să ajung mai departe, portul de iahturi e hăt în zare, așa că stânga-mpreeejur, mă întorc spre oraș, când, ce văd? Soarele se uită înapoi de după nori, lumina serii scaldă orașul. Timp pentru a pune burta la cale. Aleg un restaurant de pe faleză, cu priveliște la apă, chit că e cam…
Portul Auckland (sau cel puțin partea turistică) e mai mic și mai șic decât mă așteptam. Nu are vreun element arhitectonic care să te dea pe spate, dar e o colecție de amănunte foarte moderne, proaspete, în care mă simt bine. Mă atrage hangarul cu numărul 10, unde văd lume intrând ca la urdiniș, dar…
Pentru cei cu sindromul King Kong, la Auckland situația e foarte clară: destinația Sky Tower. Dar până să ajungi acolo, zbori dis-de-dimineață din Sydney (partea bună e că prinzi răsăritul). Autobuzul Airbus te aduce de la aeroport pentru câțiva dolari neozeelandezi (cam la paritate cu cei americani) până în centru, în cazul meu la Queen…
De fapt, placă, și doar pentru o oră, da’ orișicât. Filmul ultimei zile la Sydney: Plecarea din port, baia de la Manly, multe valuri și oameni cu plăci, pescăruși, dragoni de apă, iepuri, delfini, două seturi de timelapse și-un apus de soare ce n-aș fi vrut să se mai termine. Mi-a plăcut mult la Sydney.
C. îmi recomandase ca loc de savurat apusul și ora albastră grădina botanică – ai o vedere frumoasă atât la clădirea operei, cât și la pod. Doar că, la ora la care ajung eu, e deja închisă. Rătăcirea prin pădurea uscată își cere așadar până la urmă prețul. Asta e, trebuie să rămână ceva pe…
În timp ce mă învârteam în cercurile frustrării prin Pădurea Uscată, bombănind cum îmi încurcă aceasta planurile pe care le mai aveam pentru azi, m-am întrebat ce consecințe vor fi. Dacă cumva, pierzând acest timp, serendipitatea (deci cum se zice la serendipity românește?) mă va duce spre alte experiențe memorabile și neașteptate – sau dacă…
Parcă era ceva punct de observație nu departe de Shelly Beach – îl ochisem acum 2 zile, dar fiind în picioarele goale și având alte priorități nu-l căutasem cu atenție. Dar acum – îmi umplu frumușel butelca de aluminiu (în sfârșit o folosesc la adevărata valoare!) la unul din punctele de adăpare de pe plaja…
Tot drumul până la Manly (atunci când nu făceam poze) am mijit ochii după niscai balene sau delfini – se spune că vin destul de des în zonă. N-am văzut, până la Manly la debarcader – nici n-am coborât bine și am văzut ceva mișcând în apă – un delfin! L-am văzut de vreo două…
Răsărit la Illawong – ultima zi la Sydney începe devreme. Îmi fac o felie de pâine cu Vegemite (o pastă de drojdie cu un gust de… drojdie foarte sărată, un ”clasic” australian înrudit cu marmite-ul britanic din care se trage) și ies pe terasă. De data asta am întins foaaarte subțire pe pâine, astfel încât…
explorish.ro 