Contrar așteptărilor ajung suficient de devreme înapoi în Auckland pentru a prinde Ora Metalică în port.

Dau o tură pe unde n-am fost ieri – zonă rezidențială, cu baruri, terase și apartamente cu petreceri. Cu iahturi în parcare, desigur.

Pentru Ora Albastră mă întorc pe teritoriu cunoscut, skyline-ul cu turnul roz – stau aici o vreme, trag niște cadre și-un timelapse (care va apărea în filmul zilei).

Îmi place tare podul rabatabil, luminat în albastru,

care face legătura cu insula Te Wero,

cea cu codul de bare pe jos.

Acum mă uit mai atent și văd panoul turistic care descrie ce-am văzut azi: Karanga, salutul fetei și wero, salutul/provocarea războinicului.

Mi se pare un colț urban deosebit de modern, îmbinând cu gust elemente tradiționale și avangardiste.