Wat Pho

Templul e deschis până la 18:30, e abia 17:30, perfect, intrăm. Pe dinafară sunt interesante clădirile țuguiate, dar surpriza e înăuntru, ca la ouăle Kinder: Nu m-am așteptat la enormitatea statuii. Zisese Mi ceva de „reclining Buddha”, dar nu-mi imaginam că înclinatul e ATÂT DE MARE. Cea mai mare statuie de Buddha lungit din Thailanda.…

Hello Bangkok

Bangkokul e mare. 8 milioane de locuitori (medie a diverselor surse), cam cât populația Austriei, pe o suprafață de peste 1500km2, de 7 ori cât Bucureștiul – suficient ca să îndemne la grijă în alegerea cazării. Destinația cea mai ieftină este strada Khao San, raiul backpackerilor. Wikitravel și impresii de pe tripadvisor.com nu recomandă zona…

Spre Asia de Sud-Est

Chinezoaicele de la Singapore Airlines sunt încântătoare privirii în costumul lor unduit, și totuși nu-mi pot reprima gândul amărui cum or fi ele alese pe sprânceană și instruite militărește. ”Du iu on sram be?” ”Poftim?” ”Du iu uon sram be?” ”Aaa, do you want scrambled egg. La micul dejun. Da, mulțumesc.” Accentul asiatic, caracterizat de…

Superstiții de plecare

„Vezi că ne trebuie poze de pașaport, pentru viză la intrare”, zise M. Ciudat. Doar’ verificasem și nu țineam minte că ne trebuie viză sau alte documente. Fac pozele, și hai să mă uit și pe pagina MAE să văd ce mai trebuie. Și dacă tot sunt aici, hai să mă mai uit o dată…

Somnoroase păsărele

Așa era de frumoasă lumina de seară de toamnă când am ajuns acasă, că am ieșit imediat cu aparatele la iarbă verde și-o poză-două. Zi senină, se văd munții, iar păsările călătoare se strâng în stoluri. Testez formula Nikon V1+obiectiv 55-300mm (echivalent 810mm zoom! dar deschidere doar de 5.6). Focalizează leeent, parcurge toată distanța și…

Acel moment efemer

Plecat cu speranța găsirii de animale sălbatice de pozat cu combinația Nikon v1+ obiectiv 55-300mm (echivalent 740 cu factor de crop 2.7), m-am mulțumit cu rațele de pe lac în lipsă de altceva. Până când l-am văzut, cocoțat pe un vârf de par. L-am luat în vizor, și-am așteptat… și-am așteptat… și tocmai când era…

Lukmanier

Trezirea la 6 – doar’ e duminică. Asta după 4 ore de somn, căci după trezirea sâmbătă la 1 după-amiază somnul n-a venit seara prea rapid. Am stat în cumpănă – să mă duc, să nu mă duc? Ce-aș mai dormi câteva ore… Noroc că luasem biletul de tren decuseară, se chema că pierd 60…

Aegerisee

După excursia călare de sâmbătă am ales o variantă mai comodă pentru duminică – tot călare, dar motorizat. Raza de acțiune mai mare, dar am și plecat mai târziu. Astfel că până să ajung la Unteraegeri trece de 5 după-masa, ceea ce se dovedește periculos. Parchez scuterul între un Harley și-o Yamahă, merg scurt la…

Rheinau

De la podul de lemn peste graniță traversezi satul și ajungi la mânăstirea de pe insula de pe Rin. Mare si ornamentată rococo. Înăuntru în renovare, pozele interzise (or fi ascunzând schelele vreun secret). Frumos altarul, cu mult aur și marmură verde. După vizitare, mâncare. Mi-e foame și sete zdravănă, ostoită cu juma’ de litru…

Trafic de frontieră

Încă de când eram mic mi se părea atrăgătoare ideea de a trece granița pe jos, sau pe bicicletă. Nu clandestin, oficial, fără stres. Bucuria acestei perspective mi-a fost umbrită doar de micul amănunt esențial că am uitat pașaportul acasă. Am decis totuși să risc, sperând să fie de-ajuns carnetul de conducere. N-a fost nevoie…

Cicloexcursie

E o zi frumoasă, de la lumină se pare că mă trezesc destul de devreme mai nou, cat să văd unde să ies azi. N-am făcut nici un plan, dar parcă ar merge combinată un pic de mișcare cu ceva vizitare. Mă uit de rute cicliste pe internet, găsesc una interesantă, cu un pod medieval…

To Antarctica, with love

Gata. Mi-au trebuit 6 luni pentru a așterne impresiile excursiei. Record. Sper să rămână record, e prea mult. Ar mai fi multe de spus… dar n-au încăput. Bine și-așa, deja am început să uit, cu alte straturi de informații așezându-se pe harddisk. Ce rămâne, mielule? Acest jurnal, domnule. Multe impresii, informații, emoții. Și acest film,…

Oameni

Cum era de așteptat, un ingredient special al acestei excursii a fost concentrația de oameni călători pe care i-am întâlnit, foarte interesanți și mai diverși decât mi-am închipuit. Despre C., M., A., J. am vorbit; alte mici portrete la întâmplare: L. din Canada – colega de cameră a lui C. Următorul vis al ei e…

El Final

Hotelul e în buricul lui Puerto Madero, cu vedere fix la macarale. Coborâm, fac această poză pentru Takeda, găsim Puente de la Mujer în splendoarea albă de-acum familiară, mergem în plimbare până la palatul prezidențial, azi pictat pe jos, protestatarii tot acolo, tot nevăzuți în spatele bannerelor, și hop, ajungem la San Telmo, pe strada…

Ca în Argentina

Aterizez la Buenos Aires la 1 noaptea, conform programului, rezerv taxi de la aeroport, bagajul vine și e întreg, asta e bine. Ajung la hotelul Hilton, unde stă A., care mă va găzdui, ospitalier, această jumătate de noapte. Observ cu ciudă că pierdui bidonașul-suvenir cu Antarctica, probabil a căzut în avion, că l-am pus în…

Adiós, Fin del Mundo!

Până ajungem în oraș parcă nu mai plouă. Am ajuns la țanc, am timp să mă duc pe jos la hotel și să remarc acest citat de pe un autobuz, în spiritul sindromului King Kong – ”cele mai bune poze se fac de sus”. Ajung la hotelul Valle Frio – de reținut, ieftin pentru cele…

Farul de la Capătul Lumii

A treia destinație a micii excursii e farul. Pentru mine cel mai puțin interesant dintre toate (prefer animalele), e dintre cele mai fotografiate obiective aici, apare și pe multe vederi. Văzut de departe, arată într-adevăr ca un Far de la Capătul Lumii. O scurtă documentare arată că, deși argentinienii așa-i spun farului Les Eclaireurs, numit…

Leii de mare

Următoarea destinație e insula cu cormorani imperiali și, mai ales, lei de mare. Îmi aduc aminte de învățăturile zoologilor de pe barcă, despre distincția dintre foci și lei de mare: focile nu se pot sprijini pe picioarele din față, care sunt doar înotătoare, în timp ce leii de mare se ridică pe picioarele din față.…

Țara de Foc… și apă

După prânzul copios, A. pleacă spre aeroport, eu mai am câteva ore de ”ars” prin Ushuaia. O iau din nou prin centrul orașului, fără țintă, poate pică ceva suveniruri în plasă, dar constat că magazinele sunt închise până la 16:00, pentru siesta de după masă. Păi atunci, hai în port, e mai pitoresc. În port…

Parque Nacional Tierra del Fuego

Ieri am fost trecut pe la biroul Aerolineas Argentinas să vedem dacă A. poate să-și schimbe biletul, să plece mai devreme. Se dovedește inutil de complicat și scump, așa că am mai rămas o zi, până la soroc. A. pleacă azi la prânz, eu am bilet seara. Îmi sugerează să mergem împreună la prânz, dar…