Colmar şi Petita lui Veneţie

Deşi tocmai fusesem la Colmar nu cu mult timp în urmă, C. nu fusese, aşa că am oprit şi aici. Şi bine am făcut. Iată ce zice N.: „Parcarea foarte mare este un pic mai la nordul hartii – de unde te duci direct la Muzeul Unterlinden (5 minuten zu Fuss), cica muzeul cel mai…

Neuf-Brisach

Nic ar face un blog de travel (şi nu numai) meseriash (ştiu şi cum i-ar zice :)). Din păcate n-are timp, dar nutresc speranţa că poate într-o zi. Până atunci, cu permisiunea lui, o să ne însoţească în excursia prin Alsacia, că el a avut ideea. Citez din emailul care a stârnit totul: „[…] Organizatorii…

Colmar

Primisem de la N. sugestia de a da o tură prin orăşelele din Alsacia, mici bijuterii mai puţin frecventate turistic. Aşa că pentru ultimul stop pe traseu am ales Colmar. Aţi auzit vreodată de Colmar? Eu nu., până n-am trecut prin zonă, şi nu l-am băgat în seamă până nu mi-a zis N. Mare lucru…

Alsacia şi Lorena

Două doamne. În vârstă, cu părul alb, una cu ochelari. Ne-am aşezat lângă ele la terasa Rohan din centrul Strasbourgului, şi vrând-nevrând le-am ascultat frânturi de conversaţie. Abia după o vreme am conştientizat ce mi se părea ciudat: una vorbea franţuzeşte, cealaltă într-un dialect nemţesc asemănător cu ce se vorbeşte în elveţia. Nemţoaica mai băga…

Strasbourg

Jane ne-a dus într-o parcare din centru, nu departe de catedrală. Din nou gotică, din nou bogăţie de detalii. Biserici gotice şi case cu grinzi la vedere – Alsacia. Înăuntru, aceleaşi ogive, dar, a propos de ce întrebam la Metz, o parte din arcade sunt zugrăvite, iar orga pictată. Oare cum or fi arătat acum…

re-Metz

Până am ajuns la Metz s-a făcut soare, de am putut admira alt edificiu gotic în detaliu. Mă întreb, privind la pereţii ăştia gri cu care ne-am obişnuit în clădirile medievale, dacă au fost gri şi la vremea construirii lor, sau erau tencuite şi pictate peste tot, ca în bisericile ortodoxe, sau ca în mânăstiri…

re-Reims

Ne-am trezit la 6 – aveam drum lung. Înainte de 7 am ieşit din hostel, care în renovare arată aşa, şi am luat-o pe strada altfel destul de neprietenoasă în sus spre garajul şi mai dubios, unde din fericire am găsit maşina în bună stare. Am plecat la 7 fix, şi am ieşit binişor din…

Sacré Coeur redivivus

Am încheiat vizita la Paris cum am început-o, cu o seară pe treptele Sacre Coeur. Venind de la Versailles am coborât la staţia de metrou Barbès Rochechouart. Nu coborâţi acolo. Nu e nimic de văzut, iar zona e foarte dubioasă. Am mers pe jos până la poalele funicularului, de unde am făcut repede o poză…

Trianon

La Versailles poţi lua bilet numai pentru castel şi grădini, sau combinat cu Trianon, sau combinat cu Trianon şi domeniile Mariei-Antoaneta. Am luat bilet combinat, dar la domenii n-am mai ajuns. Trianonul am vrut să-l văd însă neapărat, pentru conotaţiile istorice. Am lăsat dar fântânile să cânte şi am luat titicarul, pentru care a trebuit…

Vers ai?

Probabil marcat de contextul geo-politic în care am crescut (în speţă, diferenţele dintre casa poporului, locuinţele familiei ceauşescu etc. şi nivelul de trai al populaţiei) constat că nu mă pot entuziasma la vederea unor construcţii maiestuoase, cu mult aur, emanând lux şi putere. La biserici mai e cum mai e, deşi şi acolo mă gândesc…

La Defense, cartierul artificial

Plănuisem o zi întreagă la Luvru, dar n-am rezistat mai mult de 4-5 ore, aşa că era soare şi frumos când l-am părăsit şi am ieşit pe pod de Senă. Şi-atunci am propus, dacă tot aveam timp până începea spectacolul, să tragem o fugă până la Defense. Era pe listă, dar n-a fost prioritate dăţile…

Luvr

Am ieşit de la metrou şi-am dat nas în nas cu Obelixul din Place de la Concorde, lucind în soare. De fiecare dată când văd obeliscul îmi aduc aminte că francejii lu’ ăla micu’ l-au jefuit de la egipteni. Şi deşi arată foarte frumos în Paris, zic – să le fie ruşine. E o zi…

Seara Sacră… Coeur

16 Aprilie 2010 În excursiunea asta am luat doar lentila fixă de 35mm, aşa că pozele ar fi cam la distanţa pe care o vedea „ochiul liber”, doar câmpul vizual mai restrâns. Care a simplificat mult procesul de pozare – nu mai aveam ce să tot aranjez din zum – arma la ochi, clic. Chiar…

Poveste cu Eyjafjallajökull

Împreună cu Vesuvio şi (mai ales) Krakatoa, Eyjafjallajökull mi se pare unul din cele mai inspirate nume pentru un vulcan supărat. Aţi pronunţat vreodată numele întreg, sau aţi citit doar „Ei…vulcanul ăla islandez”? Ey-ja-fjalla-jö-kull. Meseriaş nume. Am văzut aşadar imagini de genul ăsta cu Eyjafjallajökull (sursa – fox news) seara pe internet, şi am citit…

Trois Troyes

Luni dimineaţa am dat o fugă până la castelul Etoges, unde am dat de nişte orătănii, mai mult sau mai puţin colorate. N-am avut însă mult timp de pierdut, am plecat cu A&A spre Reims, trecând prin Montmort Lucy, idilicul sat unde dormisem. La Reims n-am mai făcut poze la catedrală, că snt la dietă…

Şampania

Habar n-aveam că domnul Moët a inventat şampania, pe la 1743 toamna. Sau că domnul Chandon a fost ginerele fiului domnului Moët, inventatorul. Sau că strugurii negri Pinot Noir dau zeamă albă dacă nu amesteci cojile. Dar câte nu ştiam, şi câte am aflat de la vizita la casa de şampanie Moët&Chandon din Epernay, efectuată…

Reims

De la Verdun am mers direct la Etoges, unde A&A urmau să stea în frumosul chateau transformat în hotel, unde însă n-am găsit camere libere. Şi nici la următoarele 5 hoteluri la care am sunat. Abia la al şaselea am găsit o cămăruţă pentru 2 nopţi, cu 36 de euroi bucata. Hotel Place în Montmort-Lucy,…

Verdun, Oraşu’ Păcii. Oarecum.

Oscilam între tren şi avion. Avionul ajungea seara, trenul pleca dimineaţa pe la 9 fără ceva, făcea 5 ore, dar trebuia să schimb de 4 ori. Dacă-l piedeam, mai aveam unul convenabil abia după-masa. În plus, am verificat unde stau A&A, era la 50km de oraş, dacă mergeam cu trenul logistica ar fi fost complicată,…