din mijlocul rutinii

luni, 28 martie 2005, 02:09

Nimic deosebit în ultima vreme. Rutină. Simularea de strategie merge prost, am reuşit să stopăm căderea de după al doilea tur, dar suntem tot departe de cei de deasupra, un fel de Andorra în clasamentul grupei noastre la fotbal – ne luptăm cu dinţii pentru penultimul loc, să scăpăm de ruşine. Şi cere timp…

A propos de fotbal, am urmărit meciul cu olandezii cu ochii bulbucaţi la saitul FIFA, unde se afişa numa’ scorul, şi sufeream… Asta e, cu ce avem, cu Chivu defilăm, nasul jos până creşte Keşeru…

Ieri a fost o zi faină, în afară de vestea cu olandezii. După meciul nostru am mers la o minipetrecere dată de indieni în cinstea festivalului Holi, festivalul culorilor. Procedura era: orice nou-venit era mnjit pe faţă şi mâini şi pe unde se apuca cu un praf colorat, apoi aruncat îmbrăcat în piscină. Apa – rece, dar afară neobişnuit de cald. A fost nostim. Doar că tricoul meu alb e acum complet roz… N-am stat mult (adică la faza „beut”), căci aveam meci de fotbal la 4, pe iarba de la campusul Clairmont („la cămine”, cum ar veni). Am jucat un meci fain, dupe care am fost la ziua lui Evgheni, carele binenţeles cu vodcă. Dar am scăpat nevătămat şi de acolo. Zi plină, aşa că azi a fost mai mult la învăţat…

A, am uitat. Joi seara fură 3 evenimente: 1) – concertul de 2 chitări şi o vioară. Fain. Dar n-am prins cele mai importante piese – dansuri româneşti de Bela Bartok. Căci am plecat mai repede, să prind 2) meciul de fotbal. MBAul are o echipă înscrisă într-o ligă de amatori. Am jucat cu ceva frăţie din asta de-a lor, ΔΤΔ (Delta-Tau-Delta, cred). Copchii de 19-22 ani. Santiago, argentinianu’, i-a bătut aproape singur, 5-1. Eu am atins mingea chiar de circa 2 ori, dar – contează rezultatul ;P.

3) – petrecerea latină la şcoală (bună caipirinha…), urmată de cina noaptea pe la 1 la Waffle House – unde merg clabarii ;) .

Gata, că mâine începe o nouă săptămână, şi se apropie sfrşitul de semestru tot mai repede. Tulai…

Comentezi?