Scheissschweizerschweinschwanstein

O intamplare de ieri a „aprins un beculetz” azi (deh, asa procesor, asa
viteza de reactzie). Mi-am dat seama ca n-am auzit nici un elvetian injurand.
Mai mult, n-am vazut nici un elvetian infuriat, sau macar nervos, incrancenat,
agresiv-incruntat, suparat pe ceva, canalizandu-si energia negativa catre
cineva/ceva precis.

 
Hm. Daca stau sa ma gandesc la „manifestari negativiste”, am vazut
elvetieni incapatzanatzi, aroganti, blazati, jem’enficheisti, ironici/caustici,
discriminanti, exclusivisti, retrograzi, limitati, fuduli; multe din aceste
frumoase trasaturi servindu-se in combinatzii. Dar n-am vazut unul furios,
roshu de manie. Desi (barbatii) au o febletze fetishista pentru chestiile
militare, de lupta in general, n-am vazut unul agresiv. Ceea ce nu inseamna ca
nu-s drastici. Daca ai parcat pe locul gresit, nu stau la discutii, nu intreaba
cine esti ori care-i treaba, te reclama la politie scurt si brusc. In schimb
daca esti pierdut pe strada, cu masina, sa zicem, nimeresti pe contrasens, sau
undeva unde n-ar trebui sa fii, dar faci o fatza dezorientata si ridici mana a
scuze, imediat zmbesc inapoi, ridica mana a salut, si fac un gest a „ia-ti
timp, nu te grabi, rezolva-te”, sa intorci, sa parchezi sau ce-o fi, ca ei
asteapta.

 
Evenimentul de ieri m-a impins pe taramul periculos, dar atat de
tentant, al generalizarii/stereotipizarii national-culturale, fie ea si in varianta personala
„soft”, caci nu-mi plac afirmatiile „absolutiste” – adica nu zic „toti nemtii
snt incruntati”, ci „fatza de elvetienii pe care i-am intalnit, nemtii pe care
i-am intalnit snt intr-o proportie semnificativa mai incruntati”. Astfel ma leg
de un eshantion statistic obiectiv nesemnificativ, dar subiectiv semnificativ (e
suficient de politically correct? :P).

 

Am nimerit asadar cu masina unde clar nu era locul ei – vrand sa
parchez, am tras pe dreapta, dar mi-am dat seama ca nu era voie sa stai acolo, plus
ca ma postasem fix pe o pista pentru biciclisti. Si venea unul, evident, din fatza.
N-am avut timp sa fac loc, asa ca am ridicat mana a scuze, zmbind vinovat.
Neamtzul, caci era neamtz, nu numai ca n-a zambit inapoi, dar trecand pe langa
noi a mormait ceva destul de lung printre dintii (probabil) scrshnind, simultan
uitandu-se urat. nu mi-am dat seama ce a zis, dar cred ca a mentionat unul sau
mai multe dintre cuvintele „scheiss”, „schweizer” si „schwein”.

 
Am ras cu N si am comentat aceasta atitudine pe care amandoi am
observat-o la mai multi nemti – de incruntare, de
nemultumire fundamental metafizica, astfel incat mai mereu au ceva de impartzit cu cineva sau ceva, tot timpul
ceva nu e bine. Vorba lui N, ba-s emigrantii, ba UE, ba preturile, ba inflatia,
ba nivelul de trai (sic!), ba una, ba alta, ceva ii nemultumeste.
 

Iata o trasatura pe care n-am intalnit-o la poporul lor chipurile frate
elvetian. Am senzatia ca in vreme ce elvetienilor pur si simplu nu le pasa de „restul lumii”,
ba chiar le place sa fie diferiti sau chiar „contra” (lucru marturisit de o
tanti n vrsta, sotzia unui tzaran elvetian autentic din mont pelerin), nemtilor le pasa, si par
a dori in adancul sufletului lor ca tot restul lumii sa fie la fel ca ei.

 
2 atitudini antagonice atat cu restul lumii, cat si intre ele (!).
si daca ne uitam la istorie prin prisma asta, se pare ca cele 2 feluri de a simti, transformate in moduri de a
gandi, pot avea efecte destul de… hm, diferite.

 

 
Continuand (numa’ un pic) generalizarea, parca as vedea romanii „intre”.
Pe de-o parte placerea frizand masochismul de a se considera „diferiti”, dar
combinata nu cu blazarea aproape amuzata a elvetienilor, ci mai degraba cu
incruntarea nemtzeasca.

 

 

 

 
La sfarsit, raman 2 intrebari:

 

1) de unde stiu ca biciclistul ala era neamtz?

(Stiu nu numai ca era neamtz, dar pot afirma cu destula incredere ca era
chiar bavarez.)

 

Pentru ca eram in bavaria. M-am intalnit cu N&B&, si am vizitat
castelele Neuschwanstein (nimic injurios aici, desi poate unora le seamana suspect
cu schweizschwein) si Linderhof, plus statiunea Garmisch Partenkirchen. Sudul Germaniei e SUPERB. Adus des aminte de cadrul natural Bran-Timisul de Jos, plus case colorate pe fatzada si cu castele mari si multe. Dintre care falnicul Neuschwanstein e pe lista de votare
a celor 7 minuni ale lumii „post-antice” (link aici). Numele inseamna literal „noua piatra
a lebedei”, si intr-adevar, ludovic al 2-lea al bavariei, ctitorelul adica,
avea un fix cu lebedele, carele se gasesc peste tot in castel. Gravate,
pictate, sculptate, ceramizate, tapitzate, tamplarite, etc. castelul in sine mi
s-a parut un peles mai mare, pus in locul branului, pe stanca (si ea mai mare).

 

http://picasaweb.google.ch/s/c/bin/slideshow.swf

 
 

2) de ce a crezut biciclistul ca snt elvetian?

 

Pentru ca a) masina avea numar de elvetia, cu steag cu tot pe el, si b)
aveam o shapca cu steagul elvetiei pe ia. Ce inspiratie sa nu port vreun însemn
al romaniei! Ca am vrut sa iau la un moment dat un tricou de gen. Ma
bucur schadenfreundlich ca nu l-am luat – las’ sa se injure intre ei! :P

 

 
… 

 
Mda. In alta ordine de idei, mi-a venit factura pentru zgarietura de la
masina inchiriata. Cele 2 zgrieturi, de fapt. 1000 de franci, un fel de „contributie
personala”, cica "asa trebe" in caz de daune, chiar daca esti asigurat. Reparatia (2 zgarieturi, nu minuscule, dar nici mari!) a fost de vreo 4000CHF. Imi vine sa-mi
iau gandul de la orice aspiratie catre un mijloc de transport motorizat
proprietate personala.

4 gânduri despre “Scheissschweizerschweinschwanstein

  1. me as decided dat me digs your blog. yous is wicked uman. yous is wicked and rulz. rizpect!

    do yous dig ali g? me woud dig eddie zzard mo but ali g as is moments…

    Apreciază

Răspunde-i lui explorish Anulează răspunsul