Tara Diminutivelor

Acasa
ma enervau rasfaturi gen „ciorbiţă de vacuţă” – mai ales cand era ditai „ciorba
de vacă”. Ironia face ca am ajuns numai bine in Ţara Diminutivelor
Liniştite, bai, snt incredibili astia. Tot al 2-lea
cuvant e diminutivat. O fi complexul tarii mici, sau asa snt ei draguti? La inceput
ma scoteau din sarite, acum m-am obisnuit, cateodata mi se pare chiar nostim. Mai
ales cand auzi pe cate un inalt functionar cu mina importanta vorbind in
diminutive, parca nu-ti mai vine sa iei viata chiar asa in serios.

Da’
cateodata tot imi vine, cand il mai aud pe cate unu’ cu cate-un „halbi foifi”
(in loc de halb fünf), sa-i scăp, asa ca din intamplare, f’o doo părechi de palme… pardon, de pălmuţe.

 

 

 
p.s. nunteleg de ce apar primele linii subliniate. nu e de la mine.

6 gânduri despre “Tara Diminutivelor

  1. Hai maaaah, mie imi place li ul de ma stric la cap, (recte ma busheshste rasu de fiecare data :D). Plus pentru un super incepator, e foarte simplu sa te exprimi in diminutive, ca toate is neutre :D. Plus ca da, probabil io nu le percep ca "ciorbita".
    Si pe langa asta imi mai place si gsi ul :))))

    Apreciază

  2. Habar nu aveam ca aia vorbesc cu multe diminutive. Mie imi plac diminutivele doar ca nu reusesc sa imi inchipui cum ar fi sa ai intre-o fraza de 10 cuvinte , 5 diminutive! Sublinierea cred ca vine de la ghilimele alea!

    Apreciază

  3. Deci, pana si ora exacta e diminutivizata. Intraductibil. Cinciutz si un sfertuletz. Si sa nu-ti iei campisorii?…
    Corect, snt neutre :). Si dat fiind ca mananca si ultimele litere ale majoritatii cuvintelor, devine si mai usor de bunghit. O, dar ar fi multe de dezbatut despre asa-zisa lor limba. Ce nu inceteze a ma minuna e de ce se chinuie sa stalceasca niste cuvinte in pronuntii ciudate care cer efort, cand ar putea vorbi simplu nemtzeshte… :P

    Apreciază

Răspunde-i lui explorish Anulează răspunsul