sindromul „tinutului cu echipele mici” s-a aplicat si in cazul celor 3 tenori. La fiecare concert ascultam cu mare concentrare cand cantau Carreras si Domingo, doar-doar vor nimeri, de data asta, o arie castigatoare. Si, de obicei cand se incalzeau si cantau mai eclatant, si ziceam – „da, mai, uite, aici a fost cel mai bun”, de obicei atunci intra Pava’. Si, brusc, se linisteau apele… ma calmam… imi dadeam seama ca n-are rost sa ma agit pentru „echipele mici”. N-au cum sa „castige”.
Se schimba atmosfera cu totu’ cand intra Pava’. Se facea senin. Furtuna in care se ambalasera ceilalti se linistea ca prin farmec, si totul devenea limpede. Ca vocea lui.
Am aflat de curand ca s-a dus, ne-a zis arrivederci, intr-o alta viata. Si de la wikipedia am aflat care a fost ultima aparitie publica. Olimpiada de iarna de la Torino, 2006, unde a cantat Nessun Dorma. Ce frumos, si ce simbolic. Pentru ocazia, Olimpiada, cat si cantecul, pentru ca atunci cand canta Pavarotti, nessun dormea…
Sportivii si spectatorii de la ceremonie i-au fost ultimul cor.
explorish.ro 
intamplarea a facut sa fim "pe faza", daca pot sa zic asa, cand a murit. eram in Hong Kong. am luat ziarul de la hotel, pentru ca era primul loc dupa multe zile in care vedeam scris in engleza. si atunci am aflat…
surpriza cea mai mare a fost ca seara am prins la televizor concertul dat de cei trei la orasul interzis, cu ceva vreme in urma. atunci am avut pentru prima oara revelatia "diferentierii" dintre Pavarotti si ceilalti doi: el canta cu zambetul pe bune, asa cum joaca Ronaldinho… nu ma jenez sa fac aceasta comparatie :)
in plus, am avut o alta revelatie: cine le urmeaza? nu am stiut sa imi dau un raspuns…
ApreciazăApreciază
comparatia e nimerita. parerea mea.
cat despre cine le urmeaza… habar n-am. dar or fi unii, ascunsi prin salile de opera. eu de carreras habar n-aveam pana la cei 3. speram sa fie ascunsi… ca daca stai sa te gandesti, intre mario lanza si pavarotti au trecut niste ani… la fel, dupa callas, potopul… fir-ar sa fie, nu se naste un hagi in fiecare deceniu, se pare. ma bucur ca i-am prins pe care i-am prins…
ApreciazăApreciază