Azi a fost Sechseläuten, sarbatoarea breslelor. Festivitatile in cadrul breslelor au inceput de miercuri, cu intalnirea tinerilor (care se lasa cu bautura zdravana), iar azi au culminat cu marea defilare prin oras. Ploua, asa ca am ezitat, dar pana la urma m-am dus, intr-o pauza de ploaie. Imbracat ermetic pentru nevoie, pantaloni si geaca de schi. Care aveau sa prinda bine. Centrul fiind blocat, am lasat BM intr-o parcare specifica, si am luat-o pe jos pe langa lac – noroc ca vazusem in departare o coloana de imbracati medieval – astia trebuie sa fie. Am ajuns intamplator fix in centrul evenimentelor, unde se vor aduna tori breslasii si vor da foc acestui stog
cu om de zapada in varf; se zice ca cu cat va arde mai repede stogul cu atat va fi vara mai lunga.
Dar pana atunci, se defileaza, fiecare breasla (mai mult de 20 la numar) avand in fatza trupa calare,
ceva fanfara,
apoi copii,
apoi „membri”
si la sfarsit un car alegoric
de obicei impodobit cu flori,
din care copii aruncau cu chestii in multime (bomboane, painici, sau alte chestiuni specifice breslei (unii aveau carnati)).
Toti sunt imbracati medieval fistichiu,
purtand insemne ale breslelor,
iar „ficiorii” pocaluri de argint cu vin, din care mai trageau din cand in cand.
Destul de impresionanta procesiunea, care dureaza cateva ore. Se pleaca de langa gara si se ajunge tocmai langa lac. Lumea asteapta rabdatoare pe margine
pentru a aplauda pur si simplu sau chiar a da flori si alte maruntisuri participantilor (o chestie populara sunt sticlute mici cu un fel de rachiu, care se agata in jurul gatului. Desigur, in cadrul breslei este competitie cu „cine strange mai multe”).
Pe margine, buticuri multe, cu mancare, bautura si dulciuri.
Eu am luat niste dhaal chawal indian, foarte bun, si un knoblibrot local, bun si ala. Plus o clatita cu gem de visine, si – gata, acas’. Prin ploaie, ca incepuse sa toarne cu galeata la un moment dat, dar pana am ajuns la motoreta s-a oprit.
Si-am incalecat pe-o sha…
Mai jos, trecerea unei intregi bresle, de la copilasi pana la car:
Scrii despre alte lucruri si nu-ti anunti fanii ca blogul nu-i doar un back-up pentru cel de pe mysport? clatin eu din cap nemultumita.
Obiceiul "barbar" cu arderea omului de zapada seamana cu "gonirea iernii", care se practica si prin alte tari, cum ar fi vorarlbergu’ ala de langa. Numai daca stiu bine ei o ard prin martie. Sau o ardeti si voi atunci?
ApreciazăApreciază
fanii? (privire extrem de confuza)
astia cica o ardeau si ei in martie, mai precis in 21 la sol’stitiu, dar acum s-au reprofilat pe aprilie. cand, de asemenea, ploua si e frig.
ApreciazăApreciază
(sau e echinoxcţiu? cred că e echinocxţiu, ziua egală cu noaptea. dadada. scuzaţi.)
ApreciazăApreciază
Fanii. Nu asa le zice alora de ii duci tu la meciuri, gradini zoologice, serbari, muzee si-apoi stau dupa colt si pandesc urmatoarea excursie cu scobitori la ochi de teama sa nu adoarma si sa pleci fara ei? ;)
ApreciazăApreciază