Acest blog s-a nascut ca un raspuns proactiv la potentiala intrebare „ce mai faci”.
Twitter faciliteaza raspunsul proactiv la potentiala inrebare „ce faci”.

Mi-a luat doar 455 de zile sa inteleg exact utilitatea acestui „tool”, dar intr-o conversatie cu A. am reusit. Nu mi se mai pare o idee atat de inutila cum mi s-a parut la inceput, ba i-am si introdus o ferestruica aici in dreapta, sub comentarii.

Pe Twitter lumea scrie insemnari scurte (max 140 caractere), chestii „de zi cu zi”, care in mod normal nu sunt suficient de „importante” pentru o insemnare de blog, dar care dau culoare si context imaginarii micilor detalii care compun de fapt mare parte in viata. A le impartasi astfel cu familia si prietenii e pana la urma un alt mod de a-i tine (mai) aproape.

Pentru a urmari fluxul de „stiri” separat (baunuiesc ca prin email, sau in propriul cont de twitter) se poate apasa butonul „follow”, nu stiu exact cum functioneaza mai departe, ca io nu urmaresc pe nimeni :), da’ daca va faceti careva cont, va voi urmari.

Pentru replici ad-hoc la insemnari, se apasa sageata mica de langa stelutza, si se da „reply” – tre’ sa fii insa logat pe twitter.com (ca nu-s nici ei proshti). Pana una alta, experimentam, sa vedem cum merge.