Sunt 3 opțiuni de excursie la Marele Zid – la Badaling, cel mai aproape și cel mai turistic, Mutianyu, un pic mai departe, mai sus, mai puțin turistic, și Jinshanling, cel mai departe și cel mai autentic. Optez pentru varianta de mijloc.

Sunt 90km până acolo, facem peste 2 ore pe drum, cu ieșirea din Beijing cu tot. Traficul nu e îngrozitor cum mă așteptam, cam ca în București. Dacă ieri am văzut 16 străini, azi deja jumătate din acea cifră se află în microbuz. Oprim o dată pe drum, dar suntem prea adormiți pentru a face cunoștință – o să avem timp pe zid.

Programul e simplu: urcăm cu un telescaun mai subțire ca la Predeal (unde facem un frig zdravăn), avem 3 ore de plimbat pe metereze, după care prânz, ura și acasă.

Citisem înainte că informația cum că „zidul se vede de pe lună” e falsă – zidul e o ruină, doar pe alocuri restaurată. Ce văd îmi confirmă ipoteza – sunt refăcute 23 de turnuri și zidul dintre ele, cale de 10km; în rest e ruină, abia se vede de aici printre copaci, deci nu prea cred că se vede de pe Lună. Mai e și ceață, ceea ce îmi pune întrebări despre ceața din Beijing – nu mai e așa sigur că e smog, cum credeam – mă îndoiesc că smogul ține 90km spre munți.

Zidul e mai îngust și mai „finuț” decât mă așteptam din poze; e posibil ca multe poze să fie de la Badaling, unde e mai la deal, zidul mai lat. Aici e la munte, zidul e mai îngust, dar foarte spectaculos cum se cațără pe coame. Impresionant ce-au făcut oamenii aceia.

Merg în ambele direcții, întâi la turnul 1, cum recomandă ghida, la capăt, apoi înapoi, cât cuprinde. Ajung la turnul 17, unde fac cale-ntoarsă. Doar un englez și soția lui olandeză au mers mai departe, un turn mai încolo. Sunt niște figuri, într-o călătorie de la Amsterdam, cu trenul, până aici. Ce de povești au de prin Rusia… cu ei mănânc, și cu două finlandeze, aflate pentru 7 săptămâni în China și India. Pe cei doi polonezi de pe zid i-am pierdut, îi regăsim abia la autocar. Asta după ce coborâm pe pista de bob rulant – deși mi-e frică și aici, mai bine așa decât încă un frig în telescaun. Niște americani entuziaști pornesc val-vrtej în jos, eu mă bucur că sunt în spatele unei fete care merge încet, așa că n-am remușcări că-i țin pe cei din spate în loc.

Deci zidul – imaginile spun mai multe cuvinte: