Parcul Olimpic

Scrie pe wikitravel că metroul Pekingez se dezvoltă atât de rapid că multe hărți turistice nu țin pasul. Așa că sfat – dați căutare pe Google maps, șansele sunt să prindeți o scurtătură prin stații noi. De exemplu, harta mea, ca și cea de la hotel, ca și cele statice de pe internet, nu arăta că stația de metrou Nanguoluxiang ar avea acces la linia verde 8 – dar între timpul hărții și azi s-a legat, așa că din fericire am tren direct spre Parcul Olimpic.

DSC_5555.JPG

Chiar și așa, durează vreo 45 de minute drumul – ca distanță probabil sunt deja pe la Ploiești. Noroc că apuc să stau jos, că e chiar prima stație.

20140222_171235.jpg

În parcul olimpic mă trece emoția – e prima descălecare pe un holy ground olimpic de vară, care să-mi aduc bine aminte, cu construcții ”iconice” – chiar și așa în ceață.

NMS_5347.JPG

Zona e largă și generoasă, cu destul de multă lume la plimbare, dar nu sufocant de aglomerat.

NMS_5348.JPG

NMS_9201.JPG

Sufocant și înfuriant e o voce nazală venită din difuzoare date foarte tare, care repetă o frază în mod obsedant, încontinuu, de-mi vine să mă duc să-i răstorn casetofonul. Probabil vine ceva, nu știu, dar mă scoate din minți.

Ca să-mi distrag atenția și să potolesc foamea și pofta, îmi iau inima-n dinți și cumpăr un iaurt din ăsta la borcan, care-mi aduce aminte de iaurtul din copilărie de acasă (cred că doar mărimea sticlei, că altfel nu seamănă).

DSC_5367.JPG

E dulce și bun.

NMS_5358.JPG

Mă plimb de colo-colo dând clic la poze,

DSC_5353.JPG

DSC_9188.JPG

ajung la turnul cela ‘nalt în speranța lui King Kong că e deschis restaurantul de sus, dar nu e,

DSC_5381.JPG

dincolo de el nu e mare lucru, doar clădiri administrative,

NMS_5375.JPG

așa că mă întorc, trec a patra oară pe lângă oamenii cu zmee

NMS_5380.JPG

și mă opresc să le iau câte unul copiilor.

”Două zmee, vă rog.”
”200 de yuani.”
Hotărăsc să aplic întocmai instrucțiunile de pe wikitravel, că tot n-am ce pierde, și tai un zero.
”20.”
Femeia e un pic descumpănită, cheamă un bărbat în ajutor. ”150, oan handrăd fifti”.
”Fuj’ d’aici cucoană, nu dau mai mult de 30”, zic pe chinezește, adică prin semne.
”100.”
”40”
”50”
”Bine.”

Socot că la un sfert de preț am făcut o afacere bună, îmi continui mersul cu cele două zmee mici – copiii sunt mici, așa că n-are rost să mă arunc la ditai lanțul care se înalță din toate colțurile spre cer.

NMS_5368.JPG

Un alt vânzător e de altă părere. Vine în fugă la mine, zice agitat ”fifti? Fifti ai dat pe DOUĂ ZMEE?!? Păi ți le dau eu pe astea toate (un pachet întreg) cu fifti! Ia-le!”

”Mulțumesc, dar mie îmi trebuie doar două zmee mici, pentru doi copii mici, n-au ce face cu ditai lanțul.”
”Nu, ce, păi cum, dai 50 pe două bucăți, eu îți dau două zeci, cu 40, ia punga asta!”
”Nu, mulțumesc, că n-am ce face cu ele.”
”20! Tuenti yuan! Numa’ ia-le! Nu se poate așa ceva!” Omul e sincer exasperat cum de am putut lua așa o țeapă (şi implicit şi el că nu m-a găsit primul ;), auzi să iau 2 piticanii de zmee cu fifti yuan… mă pufnește râsul în sinea mea, omul e simpatic, așa că iau punga cu zmee, cu tuenti yuan (adică 3 euro), și merg mai departe.

NMS_5383.JPG

Doar că uitându-mă înainte văd că hopaaa, s-au aprins luminile în Cuibul de Pasăre și-n Cubul de Apă.

NMS_5363.JPG

DSC_5366.JPG

NMS_5359.JPG

Eeei, ia să mă mai plimb eu puțin pe-aici, că acușa vine Ora Albastră.

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s