Am ajuns tarziu la teren, ca martea e zi plina, de dimineata pana la 9 jumate seara. Mai erau vreo 8 minute. Bine c-ai venit, zice Santiago, argentinianu capitan de echipa, intri in locul lui alejandro (alt argentinian). Uau, zic, exact cum visasem. Visasem sa intru atacant (nu stiu de ce, dar am “previzionat” ca o sa intru chiar in locul lui alejandro.. ce kestie..); de obicei intru fundas oarecare, si traiesc meciul cu spaima sa nu fac vreo balba sa coste echipa vreun gol.. macar in atac, paguba mai mica.

Dupa vreo 2 minute de alergat iepureste incoace si incolo fara noima, obosisem deja. La un moment dat, Alex, Bulgarul cel inalt din Vratza, sprinteaza pe dreapta, santiago intra in centru, eu, calm, evit ofsaidul (chiar m-am gandit: “evit ofsaidul”) si astept la coltzul lung. Alex centreaza pe jos spre santiago – e bine, zic, sper sa nu ajunga mingea la mine, las’ ca stau bine aicea parand foarte concentrat si implicat in meci. Cand colo, santiago intra intr-un clinci cu un aparator advers, si nu stiu cum, mingea vine spre mine. Aualeu. Dau sa preiau cu dreptu’, nu nimeresc, noroc ca se loveste cumva de mine si se aseaza un pic mai in fatza spre stnga. Stai aici, ii zic, ridic un ochi, vad portarul venind spre mine, si in spatele lui… muult loc… un « lat » calm cu stangul, pe jos la coltzul lung, de parca asta fac in fiecare zi, si… bai, cand mingea atinge plasa, e o senzatie intr-adevar unica.. bucurie pura, absolut pura si nealterata.. toata fiintza striga inlauntru-tzi – GOOOOOOL !!!, de parca ar fi al mai al mai lucru de pe lume.. si in secunda aia, chiar e… nu stiu daca bucuria e mai mare la cei carora nu le prea sta in obicei sa dea gol.. dar e o treaba fenomenala, mai ales intr-un “meci oficial”.. jucam pentru un fel de campionat universitar, cu grupe, play-off, s.a.m.d..
“nu stiam ca esti stangaci”, zice santiago.. “nu snt”, zic.. cu santiago am jucat de multe ori… a se vedea ce bine dau cu dreptu’ de obicei daca el a crezut ca snt stngaci ;)…

Gata.. de-acum pot sa ma retrag in plina glorie din activitatea fotbalistica.. mai ales ca am castigat cu 3-2..
Si daca tot ma retrag, sa ma apuc de tema la corporate control pentru maine.. noapte buna.. sau buna dimineata, si hai Villareal !