La schi

„Asta-i geaca ta de ski?”
„Da.”
„Naşpa. Şi ăştia-s pantalonii de schi?”
„Da….” în secunda următoare s-au întâmplat concomitent următoarele fenomene: îmi dau seama că de fapt nu am pantalonii de ski pe mine, ci alţii. În fracţiunea imediat următoare mă gândesc ‘pantalonii de ski sunt în bagaj.’ „…nu”, zic cu voce tare. „Nu sunt pantalonii de schi, care nu sunt nici în bagaj, ci acasă. Aaaargh!”

Hotărârea o iau instantaneu – îl las pe A. cu schiurile şi bagajul meu, şi fug pe scări în sus, cu gândul să merg acasă să culeg pantalonii. În timp ce urc scările însă îmi dau seama că e imposibil să ajung înapoi într-o juma’ de oră, aşa că mă abat la magazinul de articole sportive pe care-l ochisem la venire. Încerc două perechi de pantaloni, dar chiar şi cei aflaţi la reducere costă o avere, aşa că mă las păgubaş – o să văd ce fac la destinaţie, poate închiriez o pereche. Cât poa’ să coste?

Ce seară! Îmi aduc aminte cum pe la amiaz mă uitasem la prognoza meteo – soare strălucitor pentru week-end. Şi îmi amintesc cum mi-am zis – „auspicii perfecte. Ce poate să se întâmple?” De fiecare dată când mă gândesc aşa mă înţeapă superstiţia că se va întâmpla ceva, dar mi-am zis – „hai, lasă prostiile, superstiţiile e o tâmpenie, doar în capul tău”.
Mda.

Mă întorc pe peron, îl găsesc pe A., care zice „ai văzut? m-ai lăsat pe partea cealaltă”. Mă gândeam că pe partea dreaptă a peronului (acum era pe stânga), dar nu – pe peronul celălalt, a trebuit săracu’ să urce cu tot calabalâcul (bagajul lui, al meu, plus schiurile şi beţele) pe scări şi să coboare dincoace. Eu nici nu ştiam pe ce peron mersesem, m-am luat după ce semne am văzut sus.

Asta după ce am fost la o secundă să nu-i zic casieriţei că am abonament cu reducere pe tren, m-ar fi taxat mai mult pe bilet. Ce se-ntâmplă?!? O fi superstiţia…

Mai departe însă seara a decurs fără incidente (în afară că am lăsat schiurile la capătul vagonului şi am fost un pic îngrijorat să nu mi le fure, şi apoi după ce am schimbat trenul au căzut cu zgomot (aveau şi clăparii prinşi de ele)).

La Zermatt era foarte frig, vreo minus 15 cel puţin, dar cu toate astea am găsit până la urmă hotelul – probabil singurul de 2 stele din staţiune, dar curat, îngrijit – exact ce ne trebuie, nu avem de gând să stăm prea mult în cameră. Mergem să mâncăm ceva în oraş, proprietara ne sugerează să ne grăbim, că închide. E ora 9, vineri seara. Într-adevăr, intrăm într-un restaurant pe centru, ne zice că bucătăria închide la 9 (până am ajuns se făcuse vreo 9 jumate), dar să mergem alături la Grampi’s, că are deschis până mai târziu.

Grampi are o pizzerie cu bar la parter, şi o firmă de taxiuri electrice. Noi folosim pizzeria, şi e bună, ne cade bine.

A propos de taxiurile electrice, în staţiune nu e voie cu maşini pe combustibil fosil, doar electrice. Sunt o grămadă de maşinuţe pătrăţoase, care cică costă o avere – vreo 80000 de franci. Are şi hotelul nostru una, cu care ne-a dus a treia zi la gară. 20 sau 30 de ani are maşina, nu mai ştiu exact. I-a schimbat motorul şi caroseria în timp, aşa încă se ţine. Chiar şi pentru construcţii sunt folosite, mai ales un alt model tip „platformă”.

Schiul în sine a fost foarte fain, am urcat întâi la Gornegrat, 3200m, pentru acomodare, pe drum având profilul cunoscut al Matterhornului în toată splendoarea,

IMG_1668.JPG

am coborât spre locuri nostime gen „latru larve”,

DSC02521.JPG

apoi piesa de rezistenţă, pârtia mea preferată, de la Klein-Matterhorn (3820m) până jos la Zermatt (1800m), vreo 10km are. Să tot cobori.

DSC02527.JPG

Luasem bilet de ski valabil şi pe pârtiile din partea italiană, Cervinia, dar sâmbătă au fost închise. Duminică însă am fost şi pe-acolo, deci se cheamă că am schiat şi în patria lui PB. Pârtiile din Italia parcă mi s-au părut chiar mai bune, mai late şi însorite, cu mai puţină gheaţă.

Vorba lui A., am văzut cel Matterhorn din toate unghiurile.

IMG_1672.JPG

A şi meritat – e un munte deosebit, nu degeaba l-au pus ăştia pe ciocolata Tomblerone.

Seara am fost din nou la Grampi’s, pentru simplitate, dar evenimentul serii a fost meciul de hochei

DSC02536.JPG

pe care l-am găsit din întâmplare. Lupta părea disputată,

DSC02535.JPG

dar gazdele erau în dezavantaj cu 3- ba nu, 4-0, cu un gol văzut „live”.

Frigul (să fi fost vreo -15 grade) însă ne-a îndemnat să nu stăm până la final.

Anunțuri

3 gânduri despre “La schi

  1. Ai uitat sa spui cum ai rezolvat cu pantalonii. Sau poate nu ai uitat? Cel mai probabil ai platit premium la destinatie, asta daca nu cumva ti-ai amintit de un discount card ratacit prin portofel. Dar cine stie pe ce pista neprevazuta o sa ne aduci si aici…

    Apreciază

  2. @a: uneori, si eu ma intreb :)
    @simona: asa e, am uitat de pantaloni :). am inchiriat o pereche la fata locului, a costat vreo 20 de galbeni pentru 2 zile, fata de vreo 220, cat cereau pe o pereche noua.

    Apreciază

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s