Două obiective mai am de îndeplinit în seara asta. Imaginea cu Burj Khalifa noaptea nu era printre ele, dar e un binevenit bonus.

Aleea cu palmieri parcă arată mai bine noaptea,

prilej pentru o pozăciune artisticoidă cu două chestii subțiri şi înalte.

Și-am ajuns la iazul artificial de la poalele ascuțimii, pe lângă care tocmai a răsărit luna.

Lumea s-a adunat pe lângă apă,

iar prietenii ştiu de ce:

fântâna din Dubai e, evident, cea mai mare de gen din lume,

construită de aceeaşi companie care a făcut şi fântânile de la cazinoul Bellagio din Las Vegas. E la fel de muzicală şi de frumoasă:

Sunt câteva spectacole, la fiecare jumătate de oră, aşa că la următorul mă plasez altfel şi încerc să surprind apa ȘI turnul ȘI luna, dar pozele nu prea-mi ies, se deranjează focusometrul, ies toate neclare, asta e tot ce am putut alege:

Abia după ce se potoleşte apa pot focusa din nou cumsecade – evident.

Dar ia să trec eu podul de aramă,

să văd ce e şi în partea cealaltă. Restaurante şi mall-uri, nimic special, în afară de acest domn

care picta într-un bol cu nisip. Picta cu nisip colorat divers:

Rămân pe partea ceastalaltă a podului

şi văd fântâna pe lung. Ia să vedem, merge o panoramă? Deşi zisesem că acum nu fac poze, doar savurez, o panoramă merită un mic efort:

Nnaa, bine, dacă tot am scos camera, hai şi-un film:

Frumos la fântână. Ca şi la foc, nu mă plictisesc uitându-mă la apă în mişcare, are ceva fascinant. Muzica de fundal e ba arăbească, ba modernă (alde Celine Dion, Michael Jackson). Mai încape un spectacol înainte de termenul limită, însoțit de o şaormă – bună. De data asta, nici o poză.