Două obiective mai am de îndeplinit în seara asta. Imaginea cu Burj Khalifa noaptea nu era printre ele, dar e un binevenit bonus.
Aleea cu palmieri parcă arată mai bine noaptea,
prilej pentru o pozăciune artisticoidă cu două chestii subțiri şi înalte.
Și-am ajuns la iazul artificial de la poalele ascuțimii, pe lângă care tocmai a răsărit luna.
Lumea s-a adunat pe lângă apă,
iar prietenii ştiu de ce:
fântâna din Dubai e, evident, cea mai mare de gen din lume,
construită de aceeaşi companie care a făcut şi fântânile de la cazinoul Bellagio din Las Vegas. E la fel de muzicală şi de frumoasă:
Sunt câteva spectacole, la fiecare jumătate de oră, aşa că la următorul mă plasez altfel şi încerc să surprind apa ȘI turnul ȘI luna, dar pozele nu prea-mi ies, se deranjează focusometrul, ies toate neclare, asta e tot ce am putut alege:
Abia după ce se potoleşte apa pot focusa din nou cumsecade – evident.
Dar ia să trec eu podul de aramă,
să văd ce e şi în partea cealaltă. Restaurante şi mall-uri, nimic special, în afară de acest domn
care picta într-un bol cu nisip. Picta cu nisip colorat divers:
Rămân pe partea ceastalaltă a podului
şi văd fântâna pe lung. Ia să vedem, merge o panoramă? Deşi zisesem că acum nu fac poze, doar savurez, o panoramă merită un mic efort:
Nnaa, bine, dacă tot am scos camera, hai şi-un film:
Frumos la fântână. Ca şi la foc, nu mă plictisesc uitându-mă la apă în mişcare, are ceva fascinant. Muzica de fundal e ba arăbească, ba modernă (alde Celine Dion, Michael Jackson). Mai încape un spectacol înainte de termenul limită, însoțit de o şaormă – bună. De data asta, nici o poză.