Am auzit un pârâit prelung la orizont în timp ce stăteam în stația de autobuz – se crăpa de ziuă la Göteborg.

Avionul pleacă foarte devreme, aterizăm la 9 dimineața la Stockholm. Aș mai fi avut o opțiune după-masă, dar îmi lăsa doar vreo oră până la îmbarcarea spre casă, așa că am mers la sigur, dimineața. Și-apoi, câteva ore la Stockholm nu-s de colo. Las bagajul în seif la aeroport și iau Arlanda Express până la gară, nu înainte de a întreba la oficiul turistic ce e de făcut în acest timp scurt, eventual în afara centrului, că am mai fost. Ochesc un turn de televiziune într-un parc – e departe, cum se ajunge? Cu autobuzul. Am timp? Am.

Zis și făcut, autobuzul se ia de lângă gară, se ajunge ușor, se bucură și King Kong.

Evident urcăm, pentru panorame cu orașul și cu parcul înghețat de la poale.

De sus ochesc un drum care pare a duce înapoi în centru – gata, planul e făcut. Drumul duce peste râul înghețat

păzit de localnici

și, împreună cu alți suedeji ieșiț la soare și plimbare o iau către oraș, bucurând aparatul foto de lumina piezișă a iernii nordice.

În oraș ajung cu feribotul (recomand),

iar King Kong mai are o răbufnire de orgoliu și vrea sus pe terasa restaurantului Gondolen, din Slussen. „E duminică, e închis liftul”. „Hai să încercăm”.

Restaurantul e închis, nu și liftul,

se vede frumos,

așa că ne poziționăm pentru un timelapse.

Iată-l:

Restul e mâncare,

plimbare și plecare.