Sveti Naum

1 octombrie 2010

Sveti (Sfântul) Naum e o mânăstire

DSC_4172.JPG

veche,

DSC_4186.JPG

de fapt un întreg complex

DSC_4174.JPG

unde mişună păuni.

DSC_4157.JPG

Lăcaşul e construit chiar pe malul lacului Ohrid,

DSC00323.JPG

DSC_4173.JPG

la extremitatea sud-vestică a Macedoniei, la vreo 30km Sud de Ohrid, foarte aproape de graniţa cu Albania.

Mânăstirea a fost ctitorită în jurul anilor 900 (nouă sute, nu o mie nouă sute), de către acest domn Naum, devenit ulterior Sveti. Poate ar fi trebuit să învăţ la istorie, sau să ne înveţe – cert e că nu ştiam de povestea lui. A fost deci odată ca niciodată Europa la anii 800 în plină „epocă întunecată”, de regres cultural şi ştiinţific care a urmat imperiului roman şi marii migraţii a popoarelor. Ghidul zice că la vremea aceea erau aproximativ 2000 de oameni în toată Europa care ştiau să scrie şi să citească (!!). Într-adevăr, parcă-mi aduc aminte că documentele vremii erau semnate de regi cu cruci în loc de nume – ei ştiau mânui sabia, nu pana de scris.

În aceste vremuri dar, doi călugări greci, Chiril şi Metodius, cutreierau Panonia şi Moravia încercând să înveţe oamenii carte, adică să scrie / citească în alfabetul glagolitic inventat de ei. Doi dintre cei mai destoinici elevi şi discipoli ai acestor distinşi cărturari au fost Naum şi Clement, care la un moment dat au adoptat o altă strategie: decât să umble ei după oameni să-i înveţe, au zis ia să vină oamenii la ei, parafrazând cântecul:

„las’ să vină ei la mine
şi-i voi învăţa să scrie,
şi-i voi învăţa.”

S-au stabilit la Ohrid, unde au întemeiat mânăstiri-şcoli – Naum aici, Clement chiar în oraş. Prima universitate din Europa, zic ohridienii. Desigur, la fel zic şi bolognezii şi dacă nu mă-nşel şi cei din Salamanca, dar ghidul zice că la muzeul universităţii din Bologna, autodeclarată „cea mai veche”, sunt expuse ceva cărţi în slavonă scrise la Ohrid, în alfabet chirilic.

Şi aici vine surpriza: eu credeam că alfabetul chirilic a fost inventat de către… Chiril. Ei bine nu – el a fost creat de Clement şi Naum, care au simplificat scrierea glagolitică, şi a fost numit „chirilic” în cinstea profesorului lor, Chiril! Câtă generozitate! Dacă cei doi ar fi fost puţin mai egocentrişti, ruşii, bulgarii şi macedonenii ar fi scris azi în alfabetul clementonaumic.

Naum e înmormântat aici, în biserică, şi se zice că dacă pui urechea pe piatra lui de mormânt îi poţi auzi bătăile inimii. Am pus urechea, şi am auzit (!). La privirile noastre incredule, ghidul ne-a zis că sunt 2 explicaţii: una, că se aud valurile care izbesc stâncile de sub biserică, şi a doua, că-ţi auzi propriile bătăi ale inimii.

După vizita bisericii, ocazie cu care am aflat aceste poveşti, am aprins lumânări (paranteză: costa un dinar lumânarea, dar nu apucasem să scot bani locali, aşa că i-am dat un euro şi-am zis lasă că e bine aşa, la care călugărul de la ghişeu a făcut semn să aştept şi şi mi-a dat una (mult) mai mare – om corect, „dai un ban, da’ stai în faţă”),

DSC_4164.JPG

am făcut poze la ferestre (ideea lui Victor, unul din cei doi studenţi care ajută la organizare, asta e „fereastra lui fotografică”)

DSC_4183.JPG

şi la arcade, preferatele mele (o să (tot) vedeţi :).

DSC_4163.JPG

Între timp am auzit şi dulcele grai românesc – L. era cealaltă reprezentantă a patriei în numeroasa adunare, ne-am găsit. Cu L., V. şi V., cei doi studenţi, am stat la masă la o terasă lângă mânăstire, unde se strânsese toată lumea să guste un sheker pare – ghidul zisese că e musai să gustăm desertul de origine culinară turcească făcut şi de bunica lui. Sheker înseamnă zahăr, pare – bani. Cei doi V., din Skopje fiind, nu auziseră în viaţa lor de aceste parale de zahăr, dar ulterior le-am găsit menţionate în Lonely Planet. A fost bun guguloiul, dar din păcate a venit foarte târziu – deh, să fi fost vreo 30 de inşi, n-au prididit chelnerii. Astfel încât, spre marea noastră dezamăgire, n-am mai apucat să facem excursia cu barca pe laguna cea transparentă, un alt lucru „de neratat” la Sveti Naum (îmi zisese şi colegul M. încă de acasă). Asta e, lăsăm ceva şi pe data viitoare. Care de preferat ar fi tot toamna, sau primăvara – V. şi V. ziceau că zona e de nerecunoscut acum în extrasezon – cică vara e plin de maşini, grătare, fum, miros de mici (cevapcici pe limba lor), muzică dată tare şi suveniruri kitschoase.

Aşa, noi am prins drumul liber, atmosferă liniştită; trecând pe lângă laguna ca cristalul am făcut o ultimă poză unor peşti pe fundal foarte verde, unde se vede cât de limpede e apa. De fapt, atât e de limpede, că nici nu se vede.

DSC_4189.JPG

Reclame

4 gânduri despre “Sveti Naum

  1. F. misto!
    Si cateva precizari: Chiril si Metodiu (fara s) s-au inspirat f. mult din alfabetul grecesc (deh, greci din Salonic, desi unele guri „rele” spun ca ar fi fost vlahi), deci nu au fost chiar f. originali. Cine nu crede nu are decat sa compare caracterele din cele 2 scrieri.
    Plimbarile lor prin lume aveau ca obiectiv convertirea la crestinism si nu alfabetizarea (get real! :) ), iar daca cineva tine neaparat sa cautam prima universitate propun s-o cautam prin Grecia Antica (poate la Atena!?).
    Si daca tot sintem la capitolul lucruri interesante alfabetul chirilic se mai numeste si azbuche (dupa primele 2 litere az si buche), iar noi romanii, care l-am folosit pana acu’ vreo 150 de ani, avem cateva cuvinte/expresii derivate de aici: a buchisi, buchea legii etc. Apropo, cred ca lipsa de informatii despre istoria alfabetului chirilic in educatia noastra, cu toata influenta mai veche, vine tocmai din dorinta de „a 0 rupe” cu trecutul de „trista amintire” si a ne afirma latinitatea. :) Sint de acord cu admin, poate ar trebui umblat aici…

    Apreciază

  2. Frumoase poze! Am si eu o postare despre Sveti Naum. Mi-a placut acolo pentru ca este un obiectiv complex. Poti face si plaja, daca ai timp, sau te poti plimba cu barca sa vezi izvoarele subterane ale riului care se varsa in lac.

    Apreciază

  3. @Dan – multam’ frumos pentru completari! intai am vrut să adaug în text, dar apoi m-am răzgândit – e complet cu comentariul :), l-am tăiat doar pe s de la Metodius.

    da, clar că s-au inspirat din alfabetul grecesc, mă întreb de ce s-au obosit şi nu l-au folosit cum era. o fi fost aşa complicat? că nici glagoliticul nu părea a fi foarte uşor de digerat, Clement şi Naum simplificându-l şi mai mult.

    aşa-i, să ştii, cu lipsa de interes pentru chestii chirilice la noi, poate şi pentru a nu da apă la moară prietenilor de peste Tisza care mai speră că am venitără de la sud, după ei. deşi ştiu şi ei cine i-a furat hainele lui Attila în timp ce făcea baie în Bistricza.

    Apreciază

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s