Stari Most

Poveştile lui M. de la Mostar şi Ohrid au fost catalizatorul deciziei pentru această călătorie, prin urmare eram foarte curios să văd podul. Din poze părea frumos, dar nu mă aşteptam să fie atât de frumos. Unul din puţinele „obiective” care arată mai mare şi mai spectaculos în realitate decât în poze.

Îţi dai seama că ai ajuns când străduţa din cartierul Kujundziluk pare a se înfunda cu un dop de oameni – e din cauză că mulţi stau la coadă să se pozeze cu podul.

DSC_6109.JPG

Dar – e dimineaţă, soarele bate din partea cealaltă, aşa că nu am de gând să pierd multă vreme pe această stradă, ci vreau să ajung la pod, să urc pe el

DSC_6121.JPG

şi să mă uit un pic înapoi. E o zi cu soare, oraşul vechi şi apa râului Neretva fac de-o privire lungă şi-o poză

DSC_6113.JPG

– două.

DSC_6120.JPG

Şi încă n-am ajuns la punctul culminant. Soarele bate din faţă, deci trebuie ajuns dincolo şi căutat un loc panoramic pe malul celălalt. Zis şi făcut, trec podul, ajung dincolo – da, de aici bate soarele bine,

DSC_6125.JPG

aşa că o iau repede pe străduţe pietruite

DSC_6128.JPG

pline de turişti (nu mă aşteptam, e de-a dreptul aglomerat, sunt grupuri-grupuri, străini de toate naţiile, aud spaniola de exemplu). Mă strecor printre ei ţinând direcţia, pentru că ochisem un mal înalt pe partea cealaltă – ocolesc un pic pe sus şi ajung la unul din cele mai faine puncte de observaţie:

DSC01239.JPG

Scena merită descrisă, chiar dacă se vede în poză: deci erau aceşti doi pescari (unul se vede în faţă jos), n-aveau nici o treabă.

DSC_6130.JPG

Apoi, excepţionala maşină galbenă,

DSC_6141.JPG

cu care probabil veniseră (e un mister cum au ajuns la „locul de parcare”)

DSC_6142.JPG

Pe fond, podul de piatră alb peste râul verde,

DSC_6131.JPG

iar pe sub arc se văd casele colorate ale centrului vechi.

DSC_6143.JPG

Pe pod, oameni.

DSC_6144.JPG

Ce ziceam, că mă aşteptam ca Bosnia să fie mai puţin „estetică”? M-am înşelat.

DSC01244.JPG

Priveliştea m-a lăsat mut. Cu toate cele 1000 de poze trase, tot mi-am luat timp să şed pe o treaptă de beton şi să mă uit, pur şi simplu. Atât de alb era podul, încât trebuia privit cu ochelari de soare.

DSC01242.JPG

Când vedeam oamenii îmbulziţi pe pod şi în oraşul vechi, mă minunam cum de aici, de unde se vede atât de frumos, sunt SINGUR cu cei doi pescari!

DSC01245.JPG

N-am rămas mult timp singur, întâi a venit un grup de… români, care au făcut o poză şi-au plecat, şi apoi un cuplu de norvegieni, care au făcut mai multe poze (eu le-am făcut una), m-au întrebat de unde sunt, când au auzit România, „a, ce cool„, şi noi vrem să mergem în România la anul. „Foarte frumos, daţi-mi emailul şi vă dau ponturi.”

Am mai rămas şi după ce a plecat Morten şi cu doamna lui („Morten Olsen”, am gândit cu voce tare, şi greşit – era danez), am zis că stau până absorb peisajul ăsta ca un burete, să-mi rămână cât mai mult în amintire – bănuiam că pozele nu vor putea reda splendoarea, luciul, contrastul. Acest pod trebuie privit cu megapixelii ochiului uman.

DSC_6149.JPG

Stari Most („Vechiul Pod”) a fost construit în 1566 pentru a înlocui o punte suspendată de lemn pe care neguţătorilor le era cam frică să treacă cu mărfurile lor. E o minunăţie a arhitecturii otomane – acelaşi stil arcuit cum am văzut la Prizren, dar mult mai înalt, şi construit dintr-un singur arc, fără sprijin în mijlocul râului.

Arată „ca nou”, pentru că… este nou. Podul vechi, după ce a transportat oameni de pe o parte pe cealaltă a râului Neretva timp de 427 de ani, a fost distrus de obuzele croaţilor bosniaci în 1993. Ca şi atacul sârbomuntenegrean asupra Dubrovnikului, nu înţeleg ce au avut cu podul. Acum că l-am văzut, senzaţia de revoltă e mult amplificată – auzisem şi înainte, dar neştiind cum arată nu realizasem dimensiunea „sacrilegiului”. Care-o fi fost motivaţia? Simbolică? Mă îndoiesc că avea mare însemnătate militară, atât podul, cât şi Dubrovnikul. Foarte, foarte trist.

Tocmai când gândeam aceste lucruri deprimante, am văzut imaginea captată mai jos, din nou simbolică – sper că l’amour va învinge până la urmă, pour toujours.

DSC_6154.JPG

Partea „bună”, dacă se poate numi aşa, e că acum podul şi alte monumente restaurate dau o idee despre splendoarea lor de la începuturi, când abia fuseseră construite. Comunitatea internaţională a băgat bani în restaurare, au folosit pietre din podul vechi şi pietre noi din aceeaşi carieră folosită acum 500 de ani. L-au terminat în 2004.

Am mai stat un pic, meditând la aceste; tocmai când mă pregăteam să plec, văd agitaţie sus, lume înghesuită pe pod.

DSC_6155.JPG

Nici n-apucă întrebarea să se formuleze în gând, că dintr-o dată, pleoşc!

DSC_6157.JPG

Hopa! Nu credeam c-o să am norocul să văd săritorii în apă – la urma urmei, e octombrie, extrasezon, apă rece… dar ei sunt la datorie. Pregătire….

DSC_6161.JPG

salt…. (îl vedeţi? e pe la nivelul caselor)

DSC_6163.JPG

şi întindere pentru impact.

DSC_6164.JPG

Conform Lonely Planetei, tradiţia „Ikarilor din Mostar” era în evul mediu o afişare a masculinităţii. Între timp au un „club de diving„, şi sar „pe bani” – unul strânge bani „de poze” de la turişti, şi se sare când se strâng destui în căciulă. 21 metri e înălţimea. Wikitravel zice că apa râului e mai mereu la 12 grade celsius (vara), şi nu recomandă imitarea ikaruşilor – poţi face atac de cord. Băieţii se udă cu apă rece înainte să sară.

M-am rupt cu greu de peisaj, şi am luat-o înapoi spre oraşul vechi. În timp ce mă gândeam pe unde să ajung la un restaurant pe mal pentru prânz, numai iacă ce dau peste un alt pod,

DSC_6168.JPG

asemănător, dar mult mai mic – o variantă în miniatură al lui Stari Most.

DSC_6171.JPG

Se numeşte Kriva Ćuprija şi a fost construit cu câţiva ani înainte, servind drept test pentru cel mare. Test reuşit – a supravieţuit bombardamentelor, dar şocurile l-au slăbit atât de mult încât la scurt timp după război a fost luat de ape. Ce vedem acum e varianta restaurantă.

DSC_6169.JPG

O iau înapoi prin Kujundziluk, oraşul vechi,

DSC_6181.JPG

ajung şi la restaurantele de pe mal, de unde se vede foarte frumos.

DSC01247.JPG

Aş mânca nişte cevapcici, dar, surpriză, nu au! Hmm… mai fac o poză,

DSC_6191.JPG

mă mai gândesc… mă uit la ceas, şi mă hotărăsc – hai înapoi. Dau skip la prânz, poate prind ceva burek pe drum, şi dau să prind autobuzul de 3 spre Sarajevo. Zis şi făcut. Înainte de asta însă vreau să ajung la apă, unde îi văzusem pe oameni înainte, de la punctul de observaţie, chiar lângă pod.

DSC_6209.JPG

Ce frumos se vede. Îmi pun şi ochelarii de soare.

DSC01260.JPG

Trec din nou podul de piatră,

DSC_6187.JPG

mă opresc puţin sus în „vârf” (e destul de ciudat şi instabil, aşa ascuţit şi în pantă), pentru un pic de savurare a momentului şi o poză din „perspectiva broaştei” care a devenit „tradiţie” (observaţi tocurile tipei care se chinuie să nu cadă – eu nu înţeleg… da’ mă rog, poate nu trebuie să înţeleg).

DSC01265.JPG

Să nu uit să pun şi pavajul la colecţie, altă tradiţie,

DSC_6215.JPG

şi apoi cu un prim-plan –

DSC_6221.JPG

două –

DSC_6225.JPG

la casele colorate,

DSC_6229.JPG

îmi iau larevedere de la Kujundziluk

DSC_6218.JPG

şi Stari Most (mi-a devenit… drag, cumva. poate şi pentru că am prins o zi frumoasă)

DSC_6224.JPG

şi o iau la picior spre autogară. Evident, e deja târziu, dar tot mă opresc la o pekara (brutărie) să iau un burek cu cartofi (recomandat de A.) şi un iaurt, bunuri de binevenit consum în autobuzul pe care-l prind „la mustaţă”.

Reclame

3 gânduri despre “Stari Most

  1. Geniala poza aia wide cu podul, zici ca e o pictura, intr-o incremenire totala in timp.

    Cand auzeam de Mostar (se vede ca auzeam … rar) mi-as fi inchipuit cu totul altceva – oras mai mare, industrial, gri etc. – se vede ca pe vremea noastra la geografie inca nu exista tara asta :)

    Apreciază

  2. As vrea sa pot comenta la fiecare fotografie in parte, la fiecare paragraf al tau, desi ma incearca gandul ca tacerea ar fi totusi cea mai indreptatita apreciere :)
    Acum niste ani, tata mi-a adus o alta Bosnie acasa, in fotografii, poate si pentru ca intr-o misiune de reconstructie nu gasesti usor repere de genul asta..nu stiu, e prima data cand ma face cineva sa vreau sa vad Bosnia..multam, ca de obicei esti un vrajitor!

    Apreciază

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s