Cape Tribulation

Penultimul punct de oprire e Cape Tribulation, o ieșitură denumită astfel de Căpitanul Cook în 1770 pentru că aici au început belelele, vasul frecându-se de un recif și fiind serios avariat. Reciful e foarte aproape de mal – altfel un loc cu soare,

NMS_2187.JPG

plajă,

NMS_2188.JPG

romantism,

NMS_7721.JPG

dat în bărci, iar în spate oameni mergând până la reciful de corali, acum neînsuflețit,

NMS_7729.JPG

păduri tropicale „grele” – pădurea Daintree e cea mai veche pădure tropicală în existență neîntreruptă din lume, plină de plante foarte vechi, monument UNESCO,

DSC_7730.JPG

mangrove

NMS_7722.JPG

și crabi de nisip ascunși privirii

DSC_2189.JPG

dar care în colectiv formează modele

DSC_7718.JPG

de un rafinament estetic desăvârșit.

DSC_7717.JPG

Gata plimbarea, ura și-n mașină, deh, așa-i în excursia cu program milităresc, mai avem o oprire, de data asta la un râu cu ape cristaline, stânci și multă lume în apă – cheile Mossman.

NMS_7755.JPG

Mi-e cam mult să mă schimb iar, dar… tentația e prea mare.

NMS_2221.JPG

Nici cei doi tineri colegi americani cu care am intrat în vorbă nu rezistă, chiar dacă nu au costumele de baie la ei. Asta e, „commando” până acasă.

P1040834.JPG

Sunt niște figuri, studenți aflați la semestru de schimb cu universitatea Sydney, fotbaliști în timpul liber (fotbal… european, nu american, suporteri de la distanță ai lui Arsenal Londra) – dar tot la fotbal american ajunge discuția, sunt deprimați ca fani ai Washington Redskins despre sezonul dezastruos avut de Robert Griffin III & co. Au pierdut șirul scorurilor, și mă tem că le dau o veste proastă – tocmai au pierdut cu Patrioții, destul de zdravăn. Dar – noi să fim sănătoși, și câmpiile verzi.

NMS_2219.JPG

Ajungem înapoi în Cairns pe înserat, dau să intru în hostel când mișcări aeriene de trupe îmi atrag atenția. Nu-mi vine să cred ochilor: cârduri-cârduri muncitorii mlaștinilor vin la locul de culcare.

DSC_7764.JPG

Ibiși

DSC_7830.JPG

și egrete,

DSC_7799.JPG

din ce pot să-mi dau seama, vin cu zecile să doarmă fix în acest copac.

DSC_7761.JPG

Stau să-i pozez până se întunecă de-a binelea, iar când se întunecă… parcă pasărea asta altfel zboară. Hmm. Mă uit mai atent, dar nu prea-mi vine să cred. Mă uit și mai atent – într-adevăr, se oprește într-un copac și se așează promot cu capul în jos… e un DITAI LILIACUL, mare cât un șoim de pe la noi. Îl recunosc că are un zbor un pic mai neregulat decât înaripatele. Uaaa. De-ți intră vreunul din ăsta-n păr… Din păcate e deja atât de întuneric încât n-am nici o șansă să-l pozez.

Intru să las rucsacul, mai ies la o plimbare pe faleza

DSC_2241.JPG

de-acum părăsită de ape

DSC_2259.JPG

și adăstez la un restaurant de pe strada paralelă, pentru o friptură australiană zdravănă.

DSC_2255.JPG

Abia apoi se cade să spunem noapte bună.

DSC_2245.JPG

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s