De la Notre Dame la Louvre nu e mult pe jos, dar destul cât să obosim și să ne așezăm la fântâni pentru odihnă și chiar un pui de somn. Țin minte că piramidele au fost foarte controversate la vremea lor – acum parcă sunt aici dintotdeauna, nu-ți poți închipui Luvrul altfel. Și arată și bine, mi se pare.

Mai departe prin grădinile Tuileries, care mereu îmi aduc aminte de Cei 3 Muschetari, pline-ochi,

până la Place de la Concorde, de unde luăm metroul de la Madeleine

până la Champ de Mars.

Ne gândeam să vedem Turnul mai de-aproape, dar vedem meciul Tsonga-Janowicz, pe un ecran-gigant. Foarte plăcută atmosfera. Iar Turnul… Turn. Una din acele construcții care sunt la fel de spectaculoase în realitate ca în poze, și de care nu te plictisești nici la a n-a vizionare. Produs de geniu…

Luăm metroul înapoi de sus de la Trocadero, unde surprindem, cu ultimele rezerve ale bateriei aparatului, un eveniment de skating.

Au revoir, Paris!