Tian’anmen

Pe hartă drumul pare scurt de la strada pietonală „de cumpărături” Wangfujing până la piața Tien-an-Men. În realitate faci vreo 20 de minute bune. Iar primul zid care mă duce cu gândul la vestigii medievale nu e de la Orașul Interzis, pare a fi un hotel.

NMS_4612.JPG

Mă zgândăre ideea să iau una din bicicletele astead e închiriat ”ca-n vest”, dar Beijing și cu mine ne cunoaștem de prea puțin timp pentru un asemenea gest.

NMS_4608.JPG

Ei, gata, uite un alt zid, roșu, ce pare corect – am ajuns la Orașul Interzis.

NMS_4614.JPG

Dar înainte de a intra, mă mulțumesc cu o privire de afară,

NMS_4615.JPG

încruntată la adresa portretului lui Mao

NMS_4616.JPG

(am alergie la portrete de conducători)

NMS_4617.JPG

și-mi îndrept atenția către imensa piață care se deschide la stânga. Eu o știam Tien-an-Men, dar o văd scrisă peste tot „Tian’anmen” – asta se pare că e traducerea „oficială” în grafie latină.

Piața în sine merită vizitată pentru mărime – cea mai mare din lume, se pare – dar pentru mine are alte conotații. Care reverberează cum urc treptele.

NMS_4622.JPG

Încerc să-mi închipui Primăvara de la Beijing. Studenți demonstrând, poliție trăgând. Îmi trec prin minte imagini cu Revoluția de la București, că despre cea de la Beijing n-am decât o singură imagine în cap, cu un student strigând pe fond negru, nici nu știu dacă e reală sau mi-o închipui. La vremea respectivă autoritățile noastre n-au suflat un cuvințel, îmi aduc aminte vag că s-a spus ceva la Europa Liberă, acum 25 de ani. Douăzeci și cinci de ani. O epocă istorică. Fiori.

Atunci probabil nu erau ecranele astea mari

NMS_4650.JPG

unde rulează imagini din China frumoasă și multilateral dezvoltată.

NMS_4651.JPG

Da, contrastul e cum mă așteptam, dintre ce am în minte și ce văd în fața ochilor – chinezi din „clasa de mijloc”, îmbrăcați modern, plimbându-se liniștiți, pozându-se pe ici pe colo. Doar uniformele izolate de soldați atenți aduc aminte că locul e „obiectiv strategic” în felul lui.

NMS_4624.JPG

NMS_4628.JPG

NMS_4633.JPG

Aici e un loc bun de mâncat proviziile achiziționate, până nu se răcesc. Perișoara e așa și-așa, omleta cu roșii e foarte bună.

NMS_4629.JPG

Mai dau apoi un ocol locului, care altfel arhitectonic nu e cine știe ce, clădiri administrative în jur, statuie cu muncitori cu steag „clasică”, ceva steaguri, și gata. Oricum, mai puțin pentru arhitectură am venit aici. Cu un oftat, cobor din nou în pasaj, să vedem ce e peste drum.

NMS_8863.JPG

DSC_8866.JPG

NMS_8855.JPG

Anunțuri

Un gând despre “Tian’anmen

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s